Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 01
de Jules Verne
PARTEA a I-a
NAUFRAGIATII VAZDUHULUI
Uraganul din 1865. Strigate in vazduh. Un balon luat de o tromba. Invelitoarea sfisiata. Cit cuprinzi cu ochii, numai mare. Cinci calatori. Ce se petrece in nacela balonului. Un tarm in zare. Deznodamintul dramei.
- Urcam?
- Nu! Dimpotriva! Coborim.
- Mai rau, domnule Cyrus, ne pravalim!
- Pentru dumnezeu! Atunci ce asteptati? Aruncati din lest!
- Uite! Am golit si ultimul sac!
- Balonul se ridica?
- Nu!
- Parca aud un clipocit de valuri!
- Suntem deasupra marii!
- Nu pot fi nici 500 de picioare pina la ea!
Atunci o voce puternica sfisie vazduhul si rasunara cuvintele:
- Aruncati toate greutatile!... Tot! si fie ce-o fi! Aceste cuvinte rasunara in vazduh deasupra uriasei intinderi de apa a Pacificului in ziua de 23 martie 1865, catre ora patru dupa-amiaza. Fara indoiala ca nimeni n-a uitat ingrozitoarea vijelie dezlantuita la mijlocul echinoxului din acel an, dinspre nord-est, si in timpul careia barometrul a scazut pina la 710 milimetri. Uraganul a bintuit fara intrerupere de la 18 pina la 26 martie. A pricinuit pagube deosebit de mari in America, Europa si Asia, pe o zona de 1800 mile, ce strabatea oblic ecuatorul, intinzindu-se de la a 35-a paralela nordica pina la a 40-a paralela sudica. Orase darimate, paduri dezradacinate, tarmuri pustiite de munti de apa, care se napusteau ca puhoaiele in timpul fluxului, sute de vapoare aruncate la mal, asa cum anunta agentia Veritas, regiuni intregi devastate de trombele care sfarimau totul in calea lor, mii de oameni ucisi pe uscat sau inghititi de mare; acestea au fost semnele lasate de ingrozitorul uragan. A depasit cu mult ravagiile uraganelor care au pustiit atit de ingrozitor Havana si Guadelupa, unul la 25 octombrie 1810, celalalt la 26 iulie 1825. Ori, chiar in clipa in care atitea catastrofe se produceau pe uscat si pe mari, o drama, nu mai putin impresionanta, se desfasura in vazduhul rascolit. Intr-adevar, un balon, purtat ca o minge in virful unei trombe, strabatea spatiul cu o viteza de 90 de mile pe ora, prins in virtejul coloanei de aer. Else invirtea de parca ar fi fost prins de un adevarat virtej aerian. Dedesubtul extremitatii de jos a balonului se legana o nacela. In ea se gaseau cinci calatori, care abia se desluseau in mijlocul aburilor grosi, amestecati cu apa pulverizata, ce se tirau la suprafata oceanului. De unde venea acest aerostat care parea o adevarata jucarie cazuta prada groaznicei furtuni? Din ce parte a lumii pornise el? Fireste ca nu se inaltase in toiul uraganului care bintuia de cinci zile si ale carui semne prevestitoare se vazusera in ziua de optsprezece.
Daca socoteai ca balonul nu putuse strabate mai putin de 2000 de mile in timp de 24 de ore, s-ar fi putut crede ca el venea de foarte departe. Oricum, calatorii nu puteau sa masoare in nici un fel drumul strabatut, lipsindu-le orice punct de orientare. Si ciudat lucru, desi tiriti in mijlocul furtunii, nu-i simteau totusi violenta. Inaintau in spatiu descriind o miscare derotatie, fara ca vreunul din calatori sa simta macar ca se invirtesc in aer, sauca se deplaseaza in directia orizontala, deoarece le era cu neputinta sastrabata cu privirea picla groasa care se aduna sub nacela. De jur imprejur, numai ceata. Si atit de desi erau norii, incit nu era nimeni in stare sa-si dea seama daca e zi sau noapte. Cita vreme balonul plutise la mare inaltime, nicio raza de lumina, nici un zgomot din tinuturile locuite de oameni, nici chiar mugetul oceanului nu putuse desigur sa strabata pina la ei prin aceasta imensitate intunecata. Numai coborirea brusca le dezvaluise primejdia care-i ameninta, plutind deasupra valurilor. Totusi, usurat de obiectele grele, munitii, arme, provizii, balonul se inaltase din nou spre paturile superioare ale atmosferei, atingind o inaltime de 4500 de picioare. Dindu-si seama ca plutesc deasupra valurilor marii si socotind ca era mai putin periculos sa infrunte primejdia inaltimilor decit sa navigheze in apropierea marii, calatorii aruncasera peste bord, fara cea mai mica sovaire, chiar obiectele cele mai necesare si cautau sa nu mai piarda nimic din gazul fluid, acest suflet al aparatului, care-i mentinea deasupra abisului.
Calatorii petrecura noaptea in prada unei ingrijorari care cu siguranta ca ar fi doborit pe alti oameni cu firi mai putin rezistente. Apoi se facu iar ziua si o data cu venirea ei se observa o tendinta de slabire a uraganului. Inca din primele ceasuri ale zilei de 24 martie, s-au ivit unele semne ce prevesteau ca vremea se va mai linisti. O data cu zorile, norii au prins sa capete forme mai deslusite, incepind sa se ridice in inaltul cerului. In citeva ore, tromba se largi si se rupse. Vintul trecu de la uragan la vijelie, adica iuteala cu care se miscau paturile atmosferice scazu la jumatate. Era inca ceea ce marinarii numesc un vint de trei pinzei, totusi, ameliorarea tulburarilor intervenite in elementele naturii era foarte mare.
Catre orele 11, paturile inferioare ale atmosferei se limpezisera simtitor. Atmosfera capatase acea claritate umeda, care se vede si chiar se simte dupa trecerea marilor meteori. Uraganul nu parea sa se fi indepartat spre vest. Mai curind parea sa se fi destramat pe loc. Poate ca, dupa ce s-a frint tromba, el isi gasise descarcare in valuri de electricitate, asa cum se intimpla citeodata cu taifunurile din Oceanul Indian. Dar cam pe la aceeasi ora, s-ar fi putut constata din nou ca balonul cobora incet, afundindu-se neintrerupt in paturile inferioare ale atmosferei. Parea chiar ca se dezumfla cu incetul, iar invelitoarea lui parca se lungea intinzindu-se, forma lui sferica schimbindu-se intr-o forma ovoidala. Pe la amiaza, aerostatul mai plana doar la inaltimea de 2000 de picioare deasupra marii. Avind o capacitate de 50.000 picioare cubice, este evidentca se putuse mentine vreme indelungata in aer, fie ca atinsese inaltimi mari, fie ca-si schimbase drumul dupa o directie orizontala. Calatorii aruncara acum ultimele obiecte care mai ingreunau nacela: putinele alimente pe care le pastrasera, totul i pina si micile obiecte pe carele aveau in buzunare. Apoi unul din ei se urca pe cercul de care era prinsa plasa, cautind sa lege mai bine supapa de inchidere a aerostatului. Se vedea limpede ca balonul nu se mai putea mentine la inaltime mare din pricina lipsei de gaz.
Asadar, calatorii se simteau pierduti! Intr-adevar, sub aerostat nu se zarea nici un continent si nici macar o insula, nici un punct de aterisaj nu se arata nicaieri o suprafata solida pe care sa se poata prinde ancora. Vedeau doar imensitatea oceanului, ale carui valuri continuau sa se ciocneasca cu aceeasi violenta! Vedeau oceanul, ale carui limite erau invizibile, chiar pentru ei, care il dominau din inaltimi si a carui intindere se vedea acum pe o raza de 40 de mile. Aceasta intindere de ape, lovita fara mila, biciuita de uragan, li se infatisa ca o cavalcada de talazuri dezlantuite, deasupra carora o mina nevazuta parea sa fi aruncat o nesfirsita retea de creste inspumate! Nici un tarm, nici un vapor in zare!Trebuia deci, cu orice pret, sa impiedice coborirea aerostatului, pentru ca acesta sa nu fie inghitit de valuri. Si bineinteles ca cei ce se aflau in nacela se indeletniceau cu aceasta operatie urgenta. Dar cu toate sfortarile lor, balonul cobora mereu, deplasindu-se totodata cu mare viteza in directia vintului, adica de la nord-est la sud-vest. Nenorocitii se aflau intr-o situatie ingrozitoare! Ei nu mai puteau stapini aerostatul si toate incercarile lor erau zadarnice, iar invelitoarea balonului se dezumfla tot mai tare. Gazul se scurgea neintrerupt si nu aveau cum sa-l opreasca. Balonul cobora tot mai repede si pe la ora unu, la amiaza, nacela se afla doar la sase sute de picioare deasupra oceanului. Si intr-adevar, scurgerea gazelor, care ieseau printr-o spartura a balonului, nu mai putea fi oprita. Usurind nacela de toate obiectele pe care le purtase, pasagerii nu facusera decit sa prelungeasca cu citeva ore calatoria lor prin vazduh. Dar inevitabila catastrofa putea cel mult sa fie aminata, si daca nu se ivea vreun tarm inainte de caderea noptii, calatorii si balonul erau sortiti sa piara in valuri. Incercara si ultima operatie ce le mai raminea de facut in asemenea clipe. Cei ce se aflau in aerostat erau fara indoiala oameni plini de energie, care stiau sa priveasca moartea in fata, fara sa murmure. Ei erau hotariti sa lupte pina in ultima clipa si sa faca totul pentru a intirzia prabusirea. Nacela balonului nu era decit un fel de cos impletit din nuiele, care nu putea sa pluteasca pe valuri, iar calatorii nostri nu aveau nici un mijloc s-o mentina la suprafata apei, daca ar fi cazut.
La ora doua, aerostatul nu mai era decit la patru sute de picioare deasupra valurilor. Atunci rasuna o voce barbateasca, vocea unui om cu inima neinfricata,caruia ii raspundeau glasuri tot atit de hotarite:
- S-a aruncat totul?
- Nu! Mai avem zece mii de franci in aur!
In clipa urmatoare, un sac greu cazu in mare.
- Urca balonul?
- Putin, dar in curind va cobori din nou!
- Ce mai aruncam?
- Nimic!
- Ba da!... Nacela! Ne agatam de plasa si dam drumul nacelei.
Era intr-adevar singurul mijloc ce le mai ramasese ca sa usureze aerostatul. Oamenii taiara fringhiile care legau nacela de cercul de la baza balonului si aerostatul se inalta din nou cu doua mii de picioare. Cei cinci calatori se urcara in plasa, deasupra cercului, si cercetara cu privirea abisul de sub ei. Se stie ca aerostatele au o mare sensibilitate statica. Este de ajuns sa arunci obiectul cel mai usor, pentru a pricinui deplasarea lor in directie verticala, deoarece aparatele plutitoare functioneaza asemenea unei balante de precizie matematica. Astfel stind lucrurile, era firesc ca un balon usurat de o povara destul de mare sa se urce brusc pina la o inaltime considerabila, lucru care se petrecu si in cazul de fata. Totusi, dupa ce se mentinuse citeva minute in echilibru in zonele superioare ale atmosferei, aerostatul incepu sa coboare din nou. Gazul se scurgea prin spartura pe care n-aveau cum s-o repare. Calatorii facusera tot ce le statuse in putinta. Nici o putere omeneasca nu-i mai putea salva. Le mai ramasese doar taria de a-si astepta in liniste sfirsitul. La ora patru, balonul coborise din nou si se afla numai la cinci sute de picioare deasupra apei. Pe neasteptate rasuna un latrat puternic. Era ciinelecare-i intovarasea pe calatori si care se catarase si el in plasa alaturi de stapinul sau. Top a zarit ceva! striga unul dintre pasageri. Curind se auzi o alta voce care striga: - Pamint! Pamint! Balonul, tirit de vint fara incetare spre sud-vest, strabatu-se din zori o distanta destul de mare, desigur citeva sute de mile, si chiar in acea directie se ridica tarmul destul de inalt, pe care-l zarisera calatorii. Dar pamintul acesta se afla la o departare de inca vreo treizeci de mile in directia vintului, cale de cel putin o ora, presupunind ca balonul nu va fi tirit de curenti in alta directie. Inca o ora! Dar oare nu va pierde balonul cumult inainte si gazul ce-i mai ramasese? Iata intrebarea chinuitoare pe care si-o puneau. Calatorii desluseau cit se poate de bine peticul de pamint pe care trebuiau sa ajunga cu orice pret. Dar nu stiau ce reprezinta acel pamint, daca este un continent sau o insula, fiindca nu prea stiau inspre ce parte a lumii ii tirise uraganul. Totusi, trebuiau sa ajunga pe tarmul acela oricum ar fi fost el, locuit sau nu, primitor sau neprimitor. Pe la orele patru dupa-amiaza, se vedea bine ca balonul nu se mai putea mentine in aer. Atingea din zbor suprafata apei, iar crestele valurilor uriase muiasera de citeva ori partea de jos a plasei, ingreunind-o. Aerostatul nu se mai putea inalta decit lasindu-se pe o parte, ca o pasare lovita intr-o aripa. Dupa o jumatate de ora, ajunsera la o mila de tarm, dar in balonul turtit, dezumflat, cu suprafata brazdata de cute groase, mai ramasese doar foarte putin gaz, in partea superioara. Calatorii, agatati in plasa, devenisera o povara prea mare pentru el si, in curind, pe jumatate cufundati in apa, incepura sa fie biciuiti de valurile furioase ale oceanului. Pe neasteptate, invelitoarea aerostatului se transforma intr-o punga in care sufla vintul, facind-o sa pluteasca asemenea unei corabii pe care o impingea vintul din spate. Poate ca astfel aveau sa atinga in sfirsit tarmul. Ajunsera la citiva metri de tarm, cind patru strigate de groaza izbucnira deodata. Desi nu mai parea in stare sa se ridice, balonul, lovit de un val urias, facu un salt neasteptat, ca si cum ar fi fost usurat deodata de inca o parte din greutate. El se ridica din nou la o mie cinci sute de picioare, unde intilni un curent de aer, care il facu sa pluteasca aproape paralel cu coasta, in loc sa-l mine direct spre uscat. Dupa alte citeva minute, balonul se apropie din noude coasta si se prabusi in sfirsit pe nisipul tarmului, departe de mal, unde nu mai ajungeau valurile. Ajutindu-se unul pe altul, calatorii izbutira sa iasa din ochiurile plasei. Balonul, usurat de greutatea lor, fu luat din nou de vint si disparu in larg, ca opasare ranita care, adunindu-si ultimele puteri, mai incearca sa zboare odata. Nacela adapostise cinci calatori si un ciine, totusi balonul aruncase pe tarm numai patru persoane. Probabil ca cel care lipsea fusese luat de valul ce lovise plasa, usurind astfel balonul, caruia ii ingaduise sa se mai ridice odata in aer, pentru a se lasa dupa citeva clipe pe tarm. De indata ce simtira pamintul sub picioare, cei patru naufragiati, care meritau pe deplin acest nume, gindindu-se la cel care lipsea, incepura sa strige toti deodata:
- Poate ca incearca sa inoate spre tarm! Trebuie sa-l scapam! Sa-l salvam!
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 02
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 03
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 04
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 05
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 06
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 07
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 08
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 09
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 10
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 11
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 12
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 13
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 14
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 15
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 16
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 17
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 18
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 19
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 20
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 21
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 22
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 01
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 02
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 03
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 04
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 05
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 06
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 07
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 08
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 09
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 10
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 11
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 12
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 13
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 14
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 15
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 16
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 17
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 18
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 19
Insula Misterioasa - Partea II - Capitolul 20
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 01
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 02
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 03
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 04
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 05
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 06
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 07
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 08
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 09
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 10
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 11
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 12
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 13
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 14
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 15
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 16
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 17
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 18
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 19
Insula Misterioasa - Partea III - Capitolul 20
Insula Misterioasa - Partea I - Capitolul 01
Aceasta pagina a fost accesata de 19612 ori.
