Capitanul Hatteras - capitolul 22

de Jules Verne

Partea Intai

Englezii la Polul Nord








La auzul acestui ordin neasteptat, surpriza fu mare la bordul lui Forward.
- Sa se aprinda focurile!
- Cu ce? ripostara ceilalti.
- Cind nu mai avem carbuni decit pentru doua luni in burta vasului! se re­volta Pen.
- si cum ne vom incalzi la iarna? intreba Clifton.
- Va trebui, asadar, interveni Gripper, sa ardem lemnaria vasului pina la li­nia de plutire?
- si sa indopam soba cu catarge, raspunse Waren, de la cel din pupa pina la bompres?
Shandon se uita fix la Wall. Mecanicii, uluiti, ezitau sa coboare in sala masi­nilor.
- M-ati auzit? striga capitanul cu enervare in glas.
Brunton se indrepta spre tambuchi dar, cind sa coboare, se opri.
- Nu te duce, Brunton, spuse un glas.
- Cine a vorbit? intreba Hatteras.
- Eu! raspunse Pen, iesind inaintea capitanului.
- si spuneai?... il indemna acesta.
- Spuneam... spuneam... raspunse Pen, injurind, spuneam ca ne-am saturat, ca nu vom merge mai departe, ca nu vrem sa crapam de oboseala si de foame in timpul iernii si ca nu se vor aprinde focurile la caldari!
- Domnule Shandon, raspunse cu raceala Hatteras, omul acesta sa fie pus in lanturi.
- Dar, capitane, raspunse Shandon, ceea ce a spus omul acesta...
- Daca repeti si dumneata ceea ce a spus omul acesta, ordon sa fii inchis in cabina si sa nu fii slabit din ochi! Omul acesta sa fie luat! S-a inteles?
Shandon, Bell, Simpson se apropiara de marinarul pe care furia il scosese din fi re.
- Primul care se va atinge de mine!... exclama acesta, punind mina pe o
manivela pe care o invirti deasupra capului. Hatteras se indrepta spre razvratit.
- Pen, rosti el pe un ton linistit, o miscare daca mai faci, iti zbor creierii! si vorbind astfel, incarca revolverul si-I indrepta asupra marinarului.
Se auzi un murmur.
- Iar voi, ceilalti, nici o vorba, adauga Hatteras, sau omul asta cade mort! in aceeasi clipa, Johnson si Bell il dezarmara pe Pen, care nu se mai opuse si se lasa dus in fundul calei.
- Hai, Brunton, du-te, spuse Hatteras.
Mecanicul, urmat de Plover si de Waren, cobori la postul lui. Hatteras se in­toarse pe duneta.
- Pen acesta e un ticalos, ii spuse doctorul.
- Niciodata n-a fost un om mai aproape de moarte ca el, raspunse simplu capitanul.
In curind vaporii capatara presiune suficienta; Forward ridica ancora; luind drumul spre est, se indrepta spre limba de pamint Beecher, taind cu etrava noile gheturi formate.
Intre insula Baring si limba de pamint Beecher se intilnesc un numar foarte mare de insule, esuate, ca sa zicem asa, in mijlocul ice-field-urilor; stream-urile se inghesuiau in numar mare in micile strimtori care brazdau aceasta parte a marii; ele tindeau sa se aglomereze sub influenta unei temperaturi relativ reduse; ici si colo se formau hummock-uri si se simtea ca aceste blocuri de gheata, care erau mai compacte, mai dense, mai strinse, vor forma in curind, sub influenta prime­lor ingheturi, o masa de nepatruns.
Forward naviga, deci, prin senale in conditii extrem de grele, in mijlocul virte-jului de zapada. Totusi, dat fund caracterul schimbator al atmosferei acestor re­giuni, soarele reaparea din timp in timp si temperatura urca cu citeva grade; ob­stacolele se topeau ca prin farmec si o suprafata limpede de apa, pe care era o in-cintare s-o privesti, se intindea acolo unde, cu putin inainte, blocurile de gheata umplusera toate senalele. Orizontul imbraca superbe nuante portocalii pe care privirea se odihnea cu placere, dupa vesnica albeata a zapezilor.



Joi, 26 iulie, Forward trecu foarte aproape de insula Dundas si apoi se in­drepta mai inspre nord; dar atunci se trezi fata in fata cu o banchiza, inalta de opt pina la noua picioare si formata din mici ice-berg-uri smulse de pe coasta; fu obligat sa navigheze multa vreme de-a lungul coastei, spre vest. Trosnetul neintre­rupt al ghetii, care se adauga la gemetele vasului, alcatuia un zgomot trist ce se­mana cu un suspin sau cu un plinset. in sfirsit, bricul gasi un senal si inainta in el cu multa greutate; adesea cite un urias munte de gheata ii bloca drumul timp de ceasuri indelungate. Ceata stinjenea vederea timonierului; atita vreme cit se vede la o mila inainte, obstacolele se pot evita cu usurinta, dar, in mijlocul aces­tor virtejuri neguroase, vederea se oprea adesea la mai putin de doua sute de metri. Hula, foarte puternica, era obositoare.
Uneori norii netezi si stralucitori capatau o infatisare speciala, ca si cum ar fi reflectat bancurile de gheata; au existat zile in care razele galbui ale soarelui n-au reusit sa strabata ceata indaratnica.
Pasarile erau inca in numar foarte mare si tipetele lor te asurzeau; foci,
culcate lenes pe blocurile de gheata in deriva, isi ridicau capul, nu prea speriate, si-si agitau giturile la vederea vasului; acesta, atingind in trecere locuinta lor pluti­toare, lasa acolo, nu o data, fisii din captuseala lui, desprinse prin frecare.
In sfirsit, dupa sase zile de navigatie atit de inceata, la l august, fu reperata la nord limba de pamint Beecher. Hatteras petrecu aceste ultime ore suit pe vergile zburatorului; marea libera, intrevazuta de Stewart, la 30 mai l85l, pe la 76°20' latitudine, nu putea sa fie la mare distanta si totusi, oricit de departe si-a plimbat Hatteras privirile, n-a zarit nici un indiciu al vreunui bazin polar lipsit de gheturi. Cobori fara sa spuna nici un cuvint.
- Oare crezi in existenta acestei mari libere? il intreba Shandon pe locote­nent.
- incep sa ma indoiesc, raspunse James Wall.
- N-aveam deci dreptate sa consider aceasta pretinsa descoperire drept o hi­mera si o ipoteza? N-am fost crezut, si chiar dumneata, domnule Wall, ai luat pozitie impotriva mea.
- Vei fi crezut de aici incolo, Shandon.
- Da, raspunse acesta, cind va fi prea tirziu.
Si se intoarse in cabina lui, unde se inchidea mai tot timpul, dupa discutia avuta cu capitanul.



Spre seara, vintul incepu sa bata din nou spre sud. Hatteras dispuse atunci ri­dicarea velelor si stingerea focului la caldari; timp de mai multe zile, cele mai grele manevre la vele fura reluate de catre echipaj; in fiecare clipa trebuia fie sa le orientezi potrivit directiei vintului, fie sa le apropii, fie sa le intinzi brusc, ca vin­tul sa le prinda din prova si sa frineze mersul bricului; bratele vergilor, intepenite de frig, alunecau greu prin scripetii infundati cu gheata, ceea ce marea oboseala; calatoria a durat mai mult de o saptamina pina la limba de pamint Barrow. For­ward nu cistigase nici treizeci de mile in zece zile.
Acolo vintul se muta iar spre nord si fu pusa din nou in functiune elicea. Hatteras mai spera inca sa gaseasca o mare libera de obstacole, dincolo de
para­lela saptezeci si sapte, asa cum a vaiut-o Edward Belcher.
si totusi, daca se referea la relatarile lui Penny, aceasta parte a marii, pe care o traversa in acel moment, ar fi trebuit sa fie libera, caci Penny, ajuns la li­mita gheturilor, recunoscuse din barca malurile Canalului Reginei, pina la gradul saptezeci si sapte.
Trebuia el, oare, sa considere false aceste relatari? Sau, mai curind, peste tinu­tul acesta era pe cale sa se abata o iarna timpurie?
La l5 august, muntele Percy isi inalta in ceata virfurile acoperite de zapezi vesnice; vintul, foarte violent, gonea in fata lui o ploaie de mazariche ce clipocea zgomotos. A doua zi, soarele apuse pentru prima data, punind, in sfirsit, capat lungii serii de zile de cite douazeci si patru de ore. Oamenii se obisnuisera, in cele din urma, cu aceasta lumina continua, dar animalele ii simteau prea putin influ­enta; ciinii groenlandezi se culcau la ora obisnuita, iar insusi Duk adormea regu­lat, in fiecare seara, ca si cum bezna ar fi napadit orizontul.
Totusi, in timpul noptilor de dupa l5 august, intunericul n-a fost niciodata prea adinc; soarele, chiar dupa apus, mai lumina inca prin refractie.
La l9 august, dupa calcule destul de bune, s-a reperat capul Franklin pe coasta orientala, iar pe coasta occidentala, capul Lady Franklin; astfel, in cel mai indepartat punct atins, fara indoiala, de acest navigator indraznet, recunostinta compatriotilor sai a vrut ca numele sotiei sale, atit de devotate, sa stea fata in fata cu propriul sau nume, simbol impresionant al dragostei care i-a unit intot­deauna!
Clawbonny a fost miscat de aceasta apropiere, de aceasta unire morala in mij­locul unor tinuturi indepartate!
Doctorul, urmind sfaturile lui Johnson, se obisnuise sa suporte temperaturile joase; statea aproape tot timpul pe punte, sfidind frigul, vintul si zapada. Consti­tutia lui, desi slabise putin, nu suferea din cauza asprimii climatului. De altfel, se astepta la alte pericole si constata cu bucurie ca nu-l mai infricosau semnele pre­mergatoare ale iernii.
- Priveste, ii spuse el intr-o zi lui Johnson, priveste stolurile acelea de pasari care migreaza spre sud! Cum zboara ele ca vintul, scotind strigate de ramas bun!
- Da, domnule Clawbonny, raspunse Johnson; le-a spus ceva ca a venit mo­mentul sa plece si au pornit-o.
- Multi dintre noi, Johnson, ar fi, cred, ispititi sa le imite!
- Slabi de inger, domnule Clawbonny, ce naiba! orataniile astea nu au pro­vizii ca noi si trebuie neaparat sa se duca sa-si caute hrana in alta parte! Dar niste marinari, cu un vas solid sub picioarele lor, trebuie sa mearga pina la capa­tul lumii.
- Speri, deci, ca Hatteras va reusi sa-si realizeze planurile?
- Va reusi, domnule Clawbonny.
- si eu cred ca si dumneata, Johnson si, chiar de-ar fi sa nu-si pastreze decit un singur tovaras credincios care sa-l urmeze...




- Am fi doi!
- Da, Johnson, raspunse doctorul, stringind mina bravului marinar. tinutul Prince-Albert, de-a lungul caruia inainta Forward in acest moment, mai poarta numele de tara Grinnel si, desi Hatteras, in ura lui fata de yankei, n-ar fi consimtit niciodata sa-i dea un astfel de nume, acesta este totusi indicat de obicei pe harti. Iata de unde vine aceasta dubla denumire: in acelasi timp cind englezul Penny ii dadea tinutului numele Printului Albert, comandantul lui Rescue, locotenentul de Haven, insemna tinutul sub numele lui Grinnel, in onoarea negustorului american care suportase la New-York cheltuielile expeditiei.
Bricul, navigind de-a lungul tarmului acestui tinut, trecu printr-o serie de greutati nemaiauzite, inaintind cind cu vele, cind cu vapori. La 18 august, a fost reperat muntele Britania, de-abia vizibil printre ceturi, iar Forward ancora a doua zi in golful Northumberland. Era impresurat de gheturi din toate partile.




Capitanul Hatteras - capitolul 1
Capitanul Hatteras - capitolul 2
Capitanul Hatteras - capitolul 3
Capitanul Hatteras - capitolul 4
Capitanul Hatteras - capitolul 5
Capitanul Hatteras - capitolul 6
Capitanul Hatteras - capitolul 7
Capitanul Hatteras - capitolul 8
Capitanul Hatteras - capitolul 9
Capitanul Hatteras - capitolul 10
Capitanul Hatteras - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - capitolul 13
Capitanul Hatteras - capitolul 14
Capitanul Hatteras - capitolul 15
Capitanul Hatteras - capitolul 16
Capitanul Hatteras - capitolul 17
Capitanul Hatteras - capitolul 18
Capitanul Hatteras - capitolul 19
Capitanul Hatteras - capitolul 20
Capitanul Hatteras - capitolul 21
Capitanul Hatteras - capitolul 22
Capitanul Hatteras - capitolul 23
Capitanul Hatteras - capitolul 24
Capitanul Hatteras - capitolul 25
Capitanul Hatteras - capitolul 26
Capitanul Hatteras - capitolul 27
Capitanul Hatteras - capitolul 28
Capitanul Hatteras - capitolul 29
Capitanul Hatteras - capitolul 30
Capitanul Hatteras - capitolul 31
Capitanul Hatteras - capitolul 32
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 1
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 2
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 3
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 4
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 5
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 6
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 7
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 8
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 9
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 10
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 13
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 14
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 15
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 16
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 17
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 18
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 19
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 20
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 21
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 22
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 23
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 24
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 25
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 26
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 27


Aceasta pagina a fost accesata de 1723 ori.