Capitanul Hatteras - capitolul 20

Capitanul Hatteras - capitolul 20

de Jules Verne



Partea Intai

Englezii la Polul Nord



Capitolul XX

INSULA BEECHEY



La 25 iunie, Forward sosea in dreptul capului Dundas, la extremitatea nord-vestica a tinutului Prince de Galles. Acolo greutatile devenira si mai mari in mijlocul gheturilor numeroase. Marea se strimba in punctul acesta, iar linia insu≠lelor Crozier, Young, Day, Lowther si Garret, asezate ca niste forturi in fata unei rade, obliga ice-stream-urile sa se ingramadeasca in strimtoare. O distanta pe care bricul in orice alta imprejurare ar fi facut-o intr-o zi, a fost parcursa in cinci zile, de la 25 la 30 iunie; vasul se oprea, se intorcea, asteptind un prilej prielnic, ca sa nu-i scape insula Beechey, consumind mult carbune si mul turn indu-se sa reduca focul la caldari in timpul popasurilor, dar fara sa-l stinga niciodata, ca sa fie sub presiune la orice ora din zi si din noapte.
Hatteras cunostea la fel de bine ca si Shandon situatia proviziilor sale, dar, fi≠ind sigur ca va gasi combustibil in insula Beechey, nu voia sa piarda nici o clipa din motive de economie; era in mare intirziere, ca urmare a ocolului facut prin sud, si, desi avusese prevederea sa paraseasca Anglia din luna aprilie, nu era acum mai avansat decit expeditiile precedente la epoca asta.
In ziua de 30, fu reperat capul Walker, la extremitatea nord-vestica a tinutu≠lui Prince de Galles; e punctul cel mai indepartat pe care l-au zarit Kennedy si
Bellot la 3 mai l852, dupa o calatorie in care au strabatut intregul
North-Som-merset. Inca in 1851, capitanul Ommaney, din expeditia lui Austin, avusese noro≠cul sa-si poata reaproviziona acolo detasamentul lui.
Capul acesta, foarte inalt, se remarca prin culoarea sa rosie-cafenie; de acolo, cind e senin, se poate vedea pina la intrarea canalului Wellington. Spre seara, se zari capul Bellot, despartit de capul Walker prin golful Mac Leon. Capul Bellot fusese botezat astfel in prezenta tinarului ofiter francez al carui nume il poarta si pe care expeditia engleza l-a salutat cu un triplu "Ura!" in locul acela coasta, for≠mata dintr-o piatra calcaroasa galbuie, cu o infatisare foarte zgrunturoasa, e apa≠rata de sloiuri uriase pe care vinturile de nord le ingramadesc acolo in chipul cel mai impunator.
Forward o pierdu repede din vedere, si-si croi, printre gheturile slab lipite intre ele, un drum spre insula Beechey, traversind strimtoarea Barrow.
Hatteras, hot‚rit sa mearga in linie dreapta, ca sa nu fie tirit dincolo de in≠sula, nu-si parasi deloc postul in timpul zilelor ce au urmat; se urca des pe veri≠gile zburatorului ca sa aleaga senalele favorabile. in timpul traversarii strimtorii, facu tot ceea ce pot face indeminarea, singele rece, indrazneala, geniul chiar, al unui marinar. E drept, insa, ca norocul nu era de partea lui de asta data, caci la epoca aceea ar fi trebuit sa gaseasca marea aproape libera. Dar, in cele din urma, necrutind nici vaporii, nici echipajul, necrutindu-se nici pe sine, isi atinse tinta.
La 3 iulie, la ora unsprezece dimineata, ice-masterul semnala un tinut spre nord; studiind locurile, Hatteras recunoscu insula Beechey, acest punct de intil-nire al tuturor navigatorilor arctici. Acolo ajunsesera aproape toate vasele care se aventurau pe aceste mari. Acolo isi stabili Franklin prima sa tabara de iarna, inainte de a se afunda in strimtoarea Wellington. Tot acolo, Creswell, locotenen≠tul lui Mac Clure, dupa ce strabatuse patru sute saptezeci de mile pe gheturi, se intilni cu Phoenix si se intoarse in Anglia. Ultimui vas care a ancorat in insula Beechey inainte de Forward a fost Fox; Mac Clintock si-a facut provizii acolo, la ll august l855, si a reparat casele si magaziile; nu trecusera nici doi ani de atunci; Hatteras era la curent cu aceste amanunte.
La vederea acestei insule, inima sefului de echipaj incepu sa bata puternic; pe vremea cind o vizitase, era submaistru la bordul lui Phoenix; Hatteras ii puse di≠ferite intrebari cu privire la pozitia coastei, la inlesnirile pentru ancorare, despre posibilitatile coboririi pe uscat, vremea se facea superba; temperatura se mentinea la 57 de grade Fahrenheitl.



- Ei bine, Johnson, intreba capitanul, recunosti locurile?
- Da, capitane, e intr-adevar insula Beechey! Numai ca ar trebui sa mergem ceva mai spre nord; acolo e mai usor sa acostam.
- Dar locuintele, magaziile? intreba Hatteras.
- O! nu le veti putea vedea decit dupa ce veti fi coborit pe uscat; ele sint adapostite indaratul acelor movile care se zaresc acolo.
- si ati transportat in ele provizii insemnate?
- insemnate, capitane. Aici ne-a trimis Amiralitatea, in l853, sub comanda
capitanului Inglefield, cu steamer-ul Phoenix; si un vas de transport Breadalbanc, incarcat cu provizii; aduceam cu noi atit cit sa se aprovizioneze o intreaga expe≠ditie.
- Dar comandantul lui Fox a luat din plin din aceste provizii, in l855, rosti Hatteras.
- Fii linistit, capitane, replica Johnson, vor fi ramas si pentru noi; frigul conserva minunat de bine si le vom gasi pe toate proaspete si in buna stare, ca in prima zi.
- Alimentele nu ma intereseaza, raspunse Hatteras; am pentru mai multi ani! Ceea ce-mi trebuie e carbunele.
- Bine, capitane, noi am lasat mai mult de o mie de tone de carbuni; asa ca poti fi linistit.
- Sa ne apropiem, spuse din nou Hatteras, care, cu luneta in mina, nu in≠ceta sa scruteze coasta.
- Vezi limba aceea de pamint? spuse Johnson. Cind o vom depasi, vom fi aproape de locul de ancorare. Da, chiar acesta e locul de unde am pornit spre Anglia cu locotenentul Creswell si cei doisprezece bolnavi de pe Investigator. Dar, daca am avut fericirea sa-l aducem inapoi in patrie pe locotenentul capitanului, pe Mac Clure, ofiterul Bellot, care ne insotea pe Phoenix, nu si-a mai revazut niciodata tara! Ah! e o amintire trista. Capitane, cred ca trebuie sa ancoram chiar aici.
- Bine! raspunse Hatteras. si dadu cuvenitele ordine.
Forward se gasea intr-un mic golf, adapostit de natura impotriva vinturilor de nord, de rasarit si de miazazi, la o distanta de o ancablura de tarm.
- Domnule Wall, spuse Hatteras, vei lua masuri pentru pregatirea balenierei si o vei trimite cu sase oameni care sa transporte carbunii la bord.
- Am inteles, capitane! raspunse Wall.
- Voi porni spre uscat cu piroga, impreuna cu doctorul si cu seful de echi≠paj. Domnule Shandon, n-ai vrea sa ne insotesti?
- La ordine! raspunse Shandon.
Dupa citeva clipe, doctorul, echipat cu tot dichisul lui de vinator si de savant, lua loc in piroga impreuna cu tovarasii sai; dupa zece minute debarcau pe o coasta destul de joasa si stincoasa.
- Calauzeste-ne, Johnson, spuse Hatteras. Recunosti locurile?
- Perfect, capitane, numai ca vad un monument pe care nu ma asteptam sa-l intilnesc in locul acesta!
- Piatra asta! exclama doctorul, stiu ce este; sa ne apropiem. De altminteri ne va spune ea singura ce cauta aici!




Cei patru oameni inaintara, iar doctorul rosti descoperindu-se:
- Acesta, dragi prieteni, e un monument ridicat in memoria lui Franklin si a tovarasilor sai.
Intr-adevar, lady Franklin, dupa ce a predat, in l855, o placa de marmura neagra doctorului Kane, i-a incredintat o a doua, in l858, lui Mac Clintock, ca sa fie depusa pe insula Beechey. Mac Clintock si-a indeplinit cu sfintenie aceasta da≠torie si a asezat placa nu departe de o stela funerara, ridicata dinainte aici in
memoria lui Bellot, prin grija lui sir John Barrow. Placa purta urmatoarea inscriptie:

In memoria lui
FRANKLIN, CROZIER, FITZ-JAMES
si a tuturor bravilor lor
tovarasi

Ofiteri si prieteni devotati care au suferit si au pierit pentru cauza stiintei si pentru gloria patriei lor.
Piatra aceasta a fost ridicata aproape de locul unde si-au petrecut prima iarna am tica si de unde au pornit ca sa biruie obstacolele, sau sa moara. Ea consfinteste amintirea compatriotilor si a prietenilor care-i admira, precum am deznadejdea, infrinata de credinta, a celei care a pierdut in conducatorul expeditiei pe cel mai devotat si mai iubit dintre soti.
Astfel i-a condus El catre Portul Suprem, in care toti se odihnesc.

Piatra aceasta, inaltata pe o coasta pierduta in tinuturi indepartate, te imprJ siona in chip dureros; in fata acestor regrete miscatoare, doctorul simti ca-i dJ lacrimile. Pe locul pe unde trecusera odinioara Franklin si tovarasii sai, plini  energie si de speranta, nu mai raminea acum drept amintire decit o bucata  marmura!
Si, in ciuda acestui intunecat avertisment al destinului, Forward se pregatea . porneasca pe drumul lui Erebus si al lui Tenor.
Hatteras se smulse primul din aceasta periculoasa stare de contemplare si urca repede pe o movila destul de ridicata si aproape complet lipsita de zapada.
- Capitane, ii spuse Johnson urmindu-l, de acolo vom zari magaziile Shandon si doctorul li se alaturara in momentul cind ajungeau in virful cinei.
Dar, de acolo, cit vedeai cu ochii, se asterneau cimpuri vaste, fara nici o urral de constructie.
- Ciudat! facu seful de echipaj.
- Ei bine, unde-s magaziile acelea? intreba nerabdator Hatteras.
- Nu stiu... nu le vad... se bilbii Johnson.
- Vei fi gresit drumul, spuse doctorul.
- Totusi, mi se pare... rosti Johnson, pe ginduri, ca acesta era locul
- in fine, il intrerupse nerabdator Hatteras, incotro trebuie sa merge
- Sa coborim, spuse seful echipajului, caci e cu putinta sa ma insel; cum al trecut ani de atunci, se prea poate sa fi uitat.
- Mai ales, raspunse doctorul, cind regiunea este de o uniformitate atit r.t monotona.
- si totusi... murmura Johnson. Shandon nu facuse nici o observatie.
Dupa citeva minute de drum, Johnson se opri.
- Ba nu! exclama el. Nu ma insel!
- si atunci? intreba Hatteras, privind in jurul lui.
- Ce te face sa spui asta, Johnson? intreba doctorul.
- Vedeti dumneavoastra aceasta ndicatura de pamint? lamuri seful de echi≠paj, aratind sub picioarele lui un fel de movilita pe care se distingeau perfect trei proeminente.
- Ce concluzii tragi de aici? mai intreba doctorul.
- Sint cele trei morminte ale marinarilor lui Franklin, raspunse Johnson. Sint sigur de aceasta, nu m-am inselat! La o suta de pasi de noi ar fi trebuit sa se gaseasca magaziile, si daca nu sint acolo... e pentru ca...
Nu indrazni sa-si termine ideea; Hatteras se napusti inainte, cuprins de o dis≠perare violenta. Acolo trebuie sa fi fost intr-adevar magaziile mult dorite, cu pro≠vizii de tot felul, pe care se bizuia el; dar ruina, jaful, distrugerea trecusera prin locurile unde miini civilizate au creat resurse uriase pentru navigatorii sleiti de puteri. Cine s-a dedat la aceste pradaciuni? Animalele din aceste tinuturi, lupii, vulpile, ursii? Nu. caci ele n-ar fi distrus decit alimentele, or nu ramasese nici ma≠car o zdreanta de cort, nici o bucata de lemn, nici o bucata de fier, nici o parti≠cica din vreun metal oarecare si, lucrul cel mai groaznic pentru oamenii de pe Forward, nici urma de combustibil!
In mod evident, eschimosii, care au venit deseori in contact cu vase europene, au sfirsit prin a cunoaste valoarea acestor obiecte de care sint cu totul lipsiti; dupa trecerea lui Fox au venit si au revenit in acest loc imbelsugat, luind si jefu≠ind necontenit, cu intentia bine gindita de a nu lasa nici o urma din ceea ce fu≠sese; iar acum un covor gros de zapada acoperea pamintul. Hatteras era coplesit Doctorul privea, clatinind din cap. Shandon continua sa taca, dar un observator atent ar fi surprins un zimbet rautacios pe buzele lui.




In clipa aceea sosira oamenii trimisi de locotenentul Wall. Ei intelesera tot. Shandon se apropie de capitan si-i spuse:
- Domnule Hatteras, mi se pare fara rost sa ne lasam cuprinsi de disperare: din fericire, ne aflam la intrarea in strimtoarea Barrow, care ne va duce iar in marea Baffin!
- Domnule Shandon, raspunse Hatteras, ne aflam din fericire la intrarea in strimtoarea Wellington, si ne va duce spre nord!
- si cum vom naviga, capitane?
- Cu vele! Mai avem combustibil pentru doua luni, si asta inseamna mai mult decit ne trebuie pentru apropiatul nostru iernat.
- imi permiteti sa spun, incerca Shandon sa mai adauge...
- iti permit sa ma urmezi la bord, domnule! raspunse Hatteras.
Si, intorcindu-i spatele secundului sau, se intoarse pe bric si se inchise in ca≠bina lui.
Timp de doua zile vintul a fost potrivnic; capitanul nu mai aparu pe punte. Doctorul se folosi de sederea aceasta fortata si colinda insula Beechey; culese din cele citeva plante pe care o temperatura relativ ridicata le lasa sa creasca ici si colo pe stincile lipsite de zapada - citeva buruieni, putinele soiuri de licheni, o speta de galbenele de munte, un fel de planta care seamana cu macrisul, cu frunze ceva mai late, si niste saxifrage destul de viguroase.
Fauna acestui tinut era mai bogata decit flora atit de restrinsa; doctorul zari lungi cirduri de giste si de cocori, care se indreptau spre nord; prepelitele, ratele salbatice, negre-albastrui, cavalerii, un soi de pasari cu picioroange din clasa sco-lopaxelor, diferite pasari nordice, cufundari cu corpul foarte lung, numeroase ptarmite, un fel de ierunci foarte bune de mincat, dovekies cu corpul negru, cu pete albe pe aripi, cu labele si cu ciocul rosu cum e coralul, stolurile tipatoare de kittywakes, si marii loons grasi, cu burta alba, reprezentau cu demnitate ordinul pasaresc.
Doctorul fu foarte fericit sa vineze citiva iepuri cenusii care nu-si imbracasera inca blana alba de iarna si o vulpe albastra, pe care Duk o incolti cu un talent deosebit. Citiva ursi, vizibil obisnuiti sa se teama de prezenta omului, nu-i mai asteptara sa se apropie de ei, iar focile pareau foarte fricoase, desigur ca din ace≠leasi motive ca si dusmanii lor, ursii. Golful era tixit de un fel de melci de mare. foarte placuti la gust. Clasa animalelor articulate, ordinul dipterelor, familia culicidelor, diviziunea nemocerelor, era reprezentata de un simplu tintar, unul singur, pe care doctorul avu bucuria sa-l prinda dupa ce-i suportase muscaturile. in cali≠tate de specialist in studiul scoicilor, fu mai putin favorizat si trebui sa se margi≠neasca sa culeaga un singur soi de scoici si citeva cochilii bivalve.




Capitanul Hatteras - capitolul 1
Capitanul Hatteras - capitolul 2
Capitanul Hatteras - capitolul 3
Capitanul Hatteras - capitolul 4
Capitanul Hatteras - capitolul 5
Capitanul Hatteras - capitolul 6
Capitanul Hatteras - capitolul 7
Capitanul Hatteras - capitolul 8
Capitanul Hatteras - capitolul 9
Capitanul Hatteras - capitolul 10
Capitanul Hatteras - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - capitolul 13
Capitanul Hatteras - capitolul 14
Capitanul Hatteras - capitolul 15
Capitanul Hatteras - capitolul 16
Capitanul Hatteras - capitolul 17
Capitanul Hatteras - capitolul 18
Capitanul Hatteras - capitolul 19
Capitanul Hatteras - capitolul 20
Capitanul Hatteras - capitolul 21
Capitanul Hatteras - capitolul 22
Capitanul Hatteras - capitolul 23
Capitanul Hatteras - capitolul 24
Capitanul Hatteras - capitolul 25
Capitanul Hatteras - capitolul 26
Capitanul Hatteras - capitolul 27
Capitanul Hatteras - capitolul 28
Capitanul Hatteras - capitolul 29
Capitanul Hatteras - capitolul 30
Capitanul Hatteras - capitolul 31
Capitanul Hatteras - capitolul 32
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 1
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 2
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 3
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 4
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 5
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 6
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 7
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 8
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 9
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 10
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 13
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 14
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 15
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 16
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 17
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 18
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 19
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 20
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 21
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 22
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 23
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 24
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 25
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 26
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 27


Aceasta pagina a fost accesata de 907 ori.
{literal} {/literal}