Capitanul Hatteras - capitolul 6

de Jules Verne

Partea Intai

Englezii la Polul Nord









In curind stolurile de pasari, din ce in ce mai numeroase, petreli, puffini, locuitori ai acestor meleaguri pustii, semnalara apropierea Groenlandei. Forward inainta repede spre nord, lasind sub vint o lunga dira de fum negru.
Marti, 17 aprilie, catre ora unsprezece dimineata, ice-master-ul semnala pen­tru prima oara aparitia, blink-ului. Acesta se afla la cel putin douazeci de mile spre nord, nord-vest. Fisia aceasta, de o albeata orbitoare, lumina foarte viu, in ciuda prezentei unor nori destul de grosi, toata partea de atmosfera din vecinata­tea orizontului. Oamenii cu experienta de la bord nu se putura insela asupra acestui fenomen si recunoscura, dupa albeata lui, ca acest blink venea de pe un vast cimp de gheata, situat la vreo treizeci de mile dincolo de distanta la care pu­teai ajunge cu privirea, si ca provenea din reflectarea razelor luminoase.
Spre seara, vintul incepu sa bata din nou dinspre sud si deveni prielnic. Shan­don putu astfel sa ridice velele convenabile si, ca masura de economie, stinse fo­curile la caldari. Forward, cu gabierele, focul si straiul, se indrepta spre capul Fa­rewell.
In ziua de l8, la ora trei, a fost recunoscut un ice-stream duPa o linie alba nu prea groasa, dar de o culoare stralucitoare, care se desena limpede intre linia marii si aceea a cerului. Ice-stream-ul mergea in deriva, in mod evident dinspre coasta de rasarit a Groenlandei, mai curind decit din strimtoarea Davis, caci ghe­turile se mentin de preferinta pe malul occidental al marii Baffin. O ora dupa aceea, Forward trecea prin mijlocul blocurilor izolate ale ice-stream-ului, iar in partea cea mai compacta gheturile, desi sudate intre ele, se supuneau miscarile hulei.
A doua zi, cind se crapa de ziua, omul de veghe de la gabie semnala un vas: era Valkirien, coverta daneza, care naviga in sens opus lui Forward si se indrepta spre bancul Terra-Nova. Curentul se facea simtit si Shandon trebui sa mai ridice citeva vele ca sa poata inainta.
In clipa aceea, comanderul, doctorul, James Wall si Johnson se aflau adunati pe duneta, examinind directia si forta acestui curent. Doctorul intreba daca era un fapt verificat ca acest curent exista in mod uniform in marea Baffin.
- Fara indoiala, raspunse Shandon, iar vaselor cu vele le este destul de greu sa navigheze contra curentului.
- Cu atit mai mult, adauga James Wall, cu cit poate fi intilnit si pe coasta rasariteana a Groenlandei.
- Ei bine, spuse doctorul, iata ceea ce confirma in mod deosebit spusele ce­lor ce cauta Trecerea din nord-vest! Curentul acesta circula cu o viteza de circa cinci mile oe ora si e greu de crezut ca ia nastere in fundul unui golf.
- E cu atit mai bine gindit, doctore, interveni Shandon, cu cit, daca acest curent merge de la nord la sud, in strimtoarea Behring se afla un curent contrar care curge de la sud la nord si care trebuie sa fie la originea acestuia.



- Dupa teoria aceasta, domnilor, spuse doctorul, trebuie sa admitem ca America e complet despartita de paminturile polare si ca apele Pacificului se in­dreapta, inconjurindu-i coastele, pina in Atlantic. De altfel, nivelul mai ridicat al apelor celui dintii justifica si el scurgerea lor spre marile Europei.
- Dar, continua Shandon, trebuie sa existe fapte in sprijinul acestei teorii; si daca asemenea fapte exista, adauga el cu o anumita ironie, universalul nostru sa­vant trebuie sa le cunoasca.
- Ma rog, replica acesta din urma cu o satisfactie prieteneasca, daca asta va poate interesa, am sa va spun ca balene, ranite in strimtoarea Davis, au fost prinse dupa citva timp in vecinatatea Tartariei, avind infipte inca in coasta har-ponul european.
- Si afara de cazul cind n-ar fi trecut prin fata capului Horn sau a Capului Bunei Sperante, raspunse Shandon, trebuie negresit sa fi inconjurat coastele nor­dice ale Americii. Iata un lucru indiscutabil, doctore.
- Daca totusi n-ai fi convins, stimate Shandon, spuse doctorul zimbind, ti-as mai putea cita si alte fapte, ca de exemplu acesti busteni plutitori de care e plina strimtoarea Davis, zada, plopi de munte si alte esente tropicale. Or, stim ca Gulf-Stream-ul ar impiedica acesti busteni sa intre in strimtoare; daca ei totusi ies de aici, n-au putut patrunde decit prin strimtoarea Behring.
- M-ati convins, doctore, si marturisesc, ca ar fi greu, cu un om ca dumnea­voastra, sa nu cred.
- Zau, asa, spuse Johnson, iata ceva care vine tocmai la timp ca sa lamu­reasca cele discutate. Zaresc un bustean de o marime apreciabila; daca ne permite comanderul, ne ducem sa pescuim acest trunchi de copac, il ridicam la bord si-l intrebam din ce tara e.
- Asta este! spuse doctorul. Dupa regula - exemplul!
Ishandon dadu ordinele necesare; bricul se indrepta spre busteanul semnalat si, curind dupa asta, echipajul il tragea sus pe punte, nu fara truda.
Era un trunchi de mahon, ros de viermi pe dinauntru, stare fara de care n-ar fi putut sa pluteasca.
- Iata argumentul hotaritor, exclama doctorul cu entuziasm; de vreme ce cu­rentii Atlanticului nu l-au putut duce in strimtoarea Davis, de vreme ce n-a putut fi tirit in bazinul polar de fluviile Americii de Nord, stiut fiind ca acest arbore creste in zona sub-ecuatoriala, e evident ca vine in linie dreapta dinspre Behring. si iata, domnilor, priviti viermii de mare care l-au ros; ei apartin unor specii din tarile calde.
- E sigur, spuse Wall, ca aceasta demonstreaza greseala celor care defai­meaza faimoasa trecere.
- Dar asta-i zdrobeste, pur si simplu! raspunse doctorul. Iata, am sa va des­criu drumul facut de acest trunchi de mahon: a fost carat spre oceanul pacific de vreun riu din istmul de Panama sau din Guatemala; de acolo, curentul l-a tirit de-a lungul coastelor Americii pina la strimtoarea Behring si, vrind-nevrind, a trebuit sa intre in marile polare; nu e nici atit de batrin, nici atit de imbibat, incit sa nu se poata stabili o data recenta pentru plecarea lui; trebuie sa fi trecut cu bine peste obstacolele acestei lungi serii de strimtori care duc la marea Baffin si, luat cu putere de curentul boreal, a venit prin strimtoarea Davis pentru ca sa se lase luat pe bordul lui Forward, spre cea mai mare bucurie a doctorului Claw­bonny, care-i cere comanderujui permisiunea sa pastreze o mostra din el ca amin­tire.



- Va rog, spuse Shandon, dar ingaduiti-mi sa va informez, la rindul meu, ca nu veti fi singurul posesor al unei asemenea epave. Guvernatorul danez al insulei Disko...
- Pe coasta Groenlandei, continua doctorul, poseda o masa de mahon, facuta dintr-un trunchi pescuit in aceleasi imprejurari; stiu asta, dragul meu Shandon; ei bine, nu-l invidiez pentru masa lui, caci, daca n-ar fi locul asa de strimt, as avea din ce sa-mi fac un dormitor intreg.
In timpul noptii de miercuri spre joi, vintul sufla cu o extrema violenta; drift-wood-ull se arata din ce in ce mai des. Apropierea coastei prezenta pericole intr-o perioada in care muntii de gheata sint foarte numerosi; comandantul or­dona, deci reducerea velelor si Forward naviga numai cu focul si cu trinca.
Termometrul cobori sub punctul de inghet. Shandon ordona sa se distribuie echipajului haine potrivite, o jacheta si un pantalon de lina, o camasa de flanela, ciorapi de wadmel, cum ooarta taranii norvegieni.
Fiecarui om i s-a dat, de asemenea, o pereche de cizme de mare, perfect im­permeabile.
Cit despre Captain, acesta se multumea cu blana lui naturala si parea prea putin sensibil la schimbarile de temperatura; trebuie sa fi trecut prin mai multe asemenea incercari si, de altfel, un ciine danez n-avea dreptul sa faca nazuri. Nu-l vedeau deloc, el stind aproape intotdeauna ascuns prin partile cele mai intunecate ale vasului.
Spre seara, printr-o spartura in ceata, se intrezari coasta Groenlandei la 37° 2'7" longitudine; doctorul, inarmat cu luneta lui, reusi sa distinga, timp de o clipa, o serie de virfuri de munte, brazdate de mari ghetari, dar ceata se inchise repede peste aceasta viziune, asemeni unei cortine de teatru care se lasa in mo­mentul cel mai interesant al piesei.
Forward se afla, la 20 aprilie, dimineata, in fata unui ice-berg, inalt de o suta cincizeci de picioare, esuat in aceste locuri din timpuri imemoriale; dezgheturile n-au influentat asupra lui si i-au respectat formele ciudate. Snow l-a vazut; James Ross, in l829, a facut dupa el un desen exact, iar in l85l, locotenentul francez Bellot, la bordul lui Prince-Albert, l-a observat perfect. Fireste, doctorul vru sa pastreze imaginea acestui munte vestit si facu dupa el o schita foarte reusita.
Nu-i de mirare ca o asemenea masa a ramas lipita de uscat si, prin urmare, sa se fi legat dc sol; de fiecare picior de gheata care se vedea deasupra apei avea cam doua picioare dedesubt, ceea ce-i dadea o adincime de aproximativ trei sute de picioare.
In sfirsit, la o temperatura care la prinz n-a fost decit de l2° Fahrenhe.itl, sub un cer cu ninsoare si ceata, se zari capul Farewell. Forward sosea la ziua fixata (Necunoscutul capitan, daca ar fi avut chef sa vina sa determine pozitia pe o ase-i menea vreme infernala, n-ar fi avut de ce sa se plinga.)

"Iata deci, isi spuse doctorul, acest cap celebru, acest cap cu un nume atit c; potrivit! Multi ca noi au trecut pe linga el ca sa nu-l mai revada niciodata! E oare un ramas bun pe vecie spus prietenilor din Europa? Ati trecut pe aici, Frc-bisher, Knight, Barlow, Vaugham, Seroggs, Barentz, Hudson, Blossevile, Fran­klin, Crozier, Bellot, ca sa nu va mai intoarceti niciodata la caminul vostru, ia: capul acesta a fost cu adevarat pentru voi capul de la care v-ati luat adio! CanJ prin anul 970, navigatori porniti din Islanda3 au descoperit Groenlanda. Sebas-tian Cabot, in l498, s-a ridicat pina la 56°latitudine; Gaspard si Michel Cotrea! intre l500-l502, au ajuns pina la 60° latitudine, iar Martin Frobisher, in l576, l ajuns pina la golful care-i poarta numele.




Lui Jean Davis ii apartine onoarea de a fi descoperit strimtoarea in l585 s: doi ani mai tirziu, intr-o a treia calatorie, acest navigator indraznet, acest marel vinator de balene atinse paralela saizeci si trei, la douazeci si sapte grade de po Barentz, in l596, Weymouth in l602, James Hali in l605 si, in l607, Hudson al carui nume a fost atribuit acestui urias golf care scobeste atit de adinc pamin-turile Americii, James Poole, in l6ll inaintara mai mult sau mai putin in strim-toare, in cautarea acestei Treceri din nord-vest, a carei descoperire ar fi scurta: deosebit de mult caile de comunicatie intre cele doua lumi.
Baffin, in l6l6, descoperi, in marea cu acest nume, strimtoarea Lancastre; a fost urmat, in l6l9, de James Munc si, in l7l9, de Knight, Barlow, Vaugham s; Seroggs, despre care nu s-au mai aflat niciodata vesti.
In l776, locotenentul Pickersgill, trimis in intimpinarea capitanului Cook. care incerca sa urce prin strimtoarea Behring, atinse punctul situat la 68°; in anul urmator, Young se ridica in acelasi scop pina la Insula Femeilor.
Veni atunci James Ross, care facu, in l8l8, inconjurul coastelor marii Baffin s: corecta erorile hidrografice ale inaintasilor sai.
In fine, in l8l9 si l820, vestitul Parry se avinta in strimtoarea lui Lancastre ajunse dupa nenumarate peripetii pina la insula Melville si cistiga prima de cinci mii de lire promisa printr-un act al parlamentului marinarilor englezi care vo: taia al o suta saptezecilea meridian la o latitudine mai ridicata de paralela 77.
In l826, Beechey ajunge pina la insula Chamisso; James Ross ierneaza, de la l829 pina la l833, in strimtoarea Prince-Regent si, printre alte lucrari importante, descopera polul magnetic.
In timpul acesta Franklin, pe calea uscatului, pornea in recunoasterea coastelo: nordice ale Americii, de la riul Mackensie la limba de pamint Turnagain; capita­nul Back mergea pe urmele lui, intre l823 si l835, si aceste explorari au fost completate, in 1839, de catre domnii Dease, Simpson si doctorul Rae.
In sfirsit, sir John Franklin, dornic sa descopere Trecerea din nord-vest, parasi
Anglia, in 1845, cu vasele Erebus si Terror; patrunse in marea Baffin si, de la tre­cerea lui spre insula Disko, nu s-a mai primit nici o stire despre expeditia sa.
Disparitia aceasta a determinat numeroasele cautari care au dus la gasirea Trecerii si la descoperirea acestor paminturi polare atit de adine sapate de valuri; cei mai indrazneti marinari din Anglia, din Franta si din Statele Unite s-au avintat spre aceste tinuturi cumplite si, datorita stradaniilor lor, harta atit de chinuita, atit de dificil de alcatuit a acestei tari, a putut, in fine, sa figureze in arhivele So­cietatii regale de Geografie din Londra."
Curioasa istorie a acestor tinuturi se prezenta in felul acesta imaginatiei doc­torului, in timp ce, sprijinit de copastie, urmarea cu privirea dira lunga pe care o lasa bricul. Numele acestor navigatori indrazneti i se ingramadeau in amintire si i se parea ca intrezareste, sub inghetatele bolti ale banchizei, palidele fantome ale celor care nu se vor mai intoarce.




Capitanul Hatteras - capitolul 1
Capitanul Hatteras - capitolul 2
Capitanul Hatteras - capitolul 3
Capitanul Hatteras - capitolul 4
Capitanul Hatteras - capitolul 5
Capitanul Hatteras - capitolul 6
Capitanul Hatteras - capitolul 7
Capitanul Hatteras - capitolul 8
Capitanul Hatteras - capitolul 9
Capitanul Hatteras - capitolul 10
Capitanul Hatteras - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - capitolul 13
Capitanul Hatteras - capitolul 14
Capitanul Hatteras - capitolul 15
Capitanul Hatteras - capitolul 16
Capitanul Hatteras - capitolul 17
Capitanul Hatteras - capitolul 18
Capitanul Hatteras - capitolul 19
Capitanul Hatteras - capitolul 20
Capitanul Hatteras - capitolul 21
Capitanul Hatteras - capitolul 22
Capitanul Hatteras - capitolul 23
Capitanul Hatteras - capitolul 24
Capitanul Hatteras - capitolul 25
Capitanul Hatteras - capitolul 26
Capitanul Hatteras - capitolul 27
Capitanul Hatteras - capitolul 28
Capitanul Hatteras - capitolul 29
Capitanul Hatteras - capitolul 30
Capitanul Hatteras - capitolul 31
Capitanul Hatteras - capitolul 32
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 1
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 2
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 3
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 4
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 5
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 6
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 7
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 8
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 9
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 10
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 11
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 12
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 13
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 14
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 15
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 16
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 17
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 18
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 19
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 20
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 21
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 22
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 23
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 24
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 25
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 26
Capitanul Hatteras - Partea 2 - Capitolul 27


Aceasta pagina a fost accesata de 2007 ori.