Cinci saptamani in balon - Capitolul 31
de Jules Verne
CAPITOLUL 31
Plecarea in noapte. Toti trei. Pasiunea lui Kennedy. Masuri de prevedere. De-a lungul
fluviului Shari. Lacul Ciad. Apa lacului. Hipopotamul. Un glont pierdut
Plecarea in noapte. Toti trei. Pasiunea lui Kennedy. Masuri de prevedere. De-a lungul
fluviului Shari. Lacul Ciad. Apa lacului. Hipopotamul. Un glont pierdut
Pe la trei dimineata, Joe, care era de paza, vazu cum orasul incepe sa dispara dedesubtul lor. Victoria pornise. Doctorul si Kennedy se trezira. Consultand busola, Fergusson constata cu satisfactie ca vantul ii purta spre nord-est!
- Avem noroc ! spuse el. Vom ajunge chiar astazi la Lacul
- Este vorba de o intindere mare de apa ? intreba Kennedy.
- Considerabila, dragul meu Dick ! S-ar putea sa aiba o suta douazeci de mile in lungime si tot atata in latime.
- Faptul ca vom trece peste o mare intindere de apa va aduce putina variatie in calatoria noastra.
- Dar n-avem de ce sa ne plangem; calatoria e foarte variata si, mai ales, se desfasoara in conditiile cele mai bune.
- Fara indoiala, Samuel. Afara de lipsurile indurate in desert, nu am intampinat nici un pericol serios.
- Adevarul este ca Victoria noastra s-a comportat totdeauna minunat. Astazi este 12 mai, iar noi am plecat la 18 aprilie ; avem deci douazeci si cinci de zile de drum. Inca douasprezece zile si vom ajunge.
- Unde ?
- Nu stiu inca, dar ce importanta are ?
- Ai dreptate, Samuel, sa lasam Providentei grija de a ne conduce si de a ne pastra sanatosi, asa cum suntem acum. Nici nu s-ar zice ca am trecut peste cele mai infestate tinuturi.
- Putem fi multumiti de noi.
- Ura, pentru calatoriile aeriene ! striga Joe. Iata-ne, dupa douazeci si cinci de zile, sanatosi, bine hraniti, odihniti... Poate prea odihniti, caci picioarele au inceput sa-mi amorteasca si nu m-as supara daca as putea sa mi le dezmortesc, mergand treizeci de mile
pe jos.
- Iti vei implini dorinta pe strazile Londrei, Joe. Dar, ca incheiere, am plecat trei, ca Denham, Clapperton si Overweg, ca Barth, Richardson si Vogel, si, mai norocosi decat inaintasii nostri, suntem inca impreuna toti trei. Este foarte important sa nu ne despartim, in cazul cand unul dintre noi s-ar afla pe pamant si Victoria ar trebui sa urce pentru a scapa de un pericol neasteptat, cine stie daca l-am mai vedea vreodata. Asa ca eu ii spun deschis lui Kennedy: nu-mi place sa se departeze pretinzand ca vaneaza.
- Imi vei ingadui, totusi, prietene Samuel, sa-mi satisfac fantezia asta. N-ar fi rau sa ne refacem proviziile; dealtfel, inainte de plecarea noastra, m-ai lasat sa intrevad o serie de vanatori grozave si pana acum nu prea m-ain bucurat de ele, pe drumul urmat
de Anderson si Cumming.
- Dragul meu Dick, te insala memoria, sau modestia te face sa uiti ispravile tale ? Mi se pare ca, fara sa mai vorbim de micul vanat, ai pe constiinta o antilopa, un elefant si doi lei.
- Bine, ce inseamna asta pentru un vanator african, care vede trecand pe dinaintea pustii sale toate animalele pamantului? Uite ! Priveste turma aceea de girafe !
- Astea girafe ? se mira Joe. Sunt numai cat un pumn !
- Pentru ca ne aflam la o mie de picioare deasupra lor. De aproape ai vedea ca sunt de trei ori mai inalte decat tine.
- Si ce zici de turma asta de gazele ? intreba Kennedy. Si de strutii astia care alearga cu iuteala vantului ?
- Astia sunt struti? intreba Joe. Sunt gaini, ca toate gainile!
- Samuel, nu putem sa ne apropiem?
- Putem sa ne apropiem, Dick, dar nu sa aterizam. Atunci, la ce bun sa ucizi niste animale care nu-ti vor folosi la nimic? Daca ar fi vorba sa omori un leu, un tigru, o hiena, ai intelege; ar fi un animal salbatic mai putin! Dar sa ucizi o antilopa, o gazela, fara alt folos decat satisfacerea superficiala a pasiunii tale de vanator? Nu face sa-ti dai atata osteneala. in sfarsit, prietene, vom cobori la o suta de picioare de sol si, daca vei putea descoperi vreun animal salbatic, ne vei face placere trimitandu-i un glont in inima.
Victoria cobori putin cate putin, dar ramase la o inaltime la care sa fie in afara de orice pericol. in acest tinut salbatic si suprapopulat, trebuiau sa se fereasca de primejdiile neasteptate.
Calatorii urmau acum cursul fluviului Shari. Malurile incantatoare ale apei dispareau sub umbra copacilor de nuante diferite ; liane si plante agatatoare serpuiau in toate directiile, formand o imbinare ciudata de culori. Crocodilii se tolaneau la soare sau se aruncau in apa, cu repeziciunea unor soparle; se harjoneau iesind la mal pe numeroasele ostroave verzi, presarate de-a igul fluviului.
Depasira astfel districtul Maffatay, rasfatat in mijlocul unei naturi bogate si pline de verdeata.
Pe la ora noua dimineata, doctorul Fergusson si prietenii sai ijunsera la malul meridional al Lacului Ciad, acea Mare Caspica a Africii, a carei existenta fusese socotita mult timp ca o poveste - marea interioara la care ajunsesera expeditiile lui Denham si Barth.
Doctorul incerca sa-si fixeze configuratia actuala a terenului, care era cu totul diferita de aceea din anul 1847.
Intr-adevar, nu este cu putinta sa intocmesti o harta exacta a acestui lac. El este inconjurat de mlastini greu de strabatut, in care Barth fusese pe punctul sa-si piarda viata. De la un an la altul, mlastinile, impanzite de trestii si de papirusi care ating o inaltime de cincisprezece picioare, sunt acoperite de navala apelor si maresc intinderea lacului. Deseori orasele asezate pe maluri sunt pe jumatate inecate, asa cum s-a intamplat cu Ngomu in 1856. Acum, pe locul unde se ridicau locuintele din Bornu se scaldau hipopota-
mii si aligatorii.
Soarele isi revarsa razele orbitoare peste fata linistita a lacului.
Doctorul vru sa constate felul apei, despre care se crezuse multa vreme ca ar fi sarata. Apropierea de suprafata ei nu prezenta nici un pericol, astfel ca aerostatul cobori foarte jos. Nacela aluneca deasupra undelor ca o pasare in zbor, la o inaltime de numai cinci
picioare.
Joe scufunda o sticla si o scoase pe jumatate plina; gustara apa, dar gasira ca nu este prea buna de baut. Avea un usor gust de natriu.
In timp ce doctorul nota rezultatul experientei, o detunatura de arma rasuna langa el. Kennedy nu rezistase ispitei de a trage un foc asupra unui hipopotam oribil. Animalul, care respira linistit, disparu la zgomotul detunaturii, fara sa arate ca glontul vanatorului i-ar fi facut vreun rau.
- Ar fi fost mai bine sa-l injungheati ! spuse Joe.
- Si cum ?
- Cu una din ancorele noastre. Ar fi fost o momeala buna pentru un asemenea animal.
- Hei, spuse Kennedy, Joe are intr-adevar o idee...
- Pe care va rog sa n-o puneti in practica, raspunse doctorul. Animalul ne-ar trage dupa el, acolo unde nu avem ce cauta, mai ales acum cand suntem lamuriti asupra calitatii apei Lacului Ciad.
- Si pestele asta se poate manca, domnule Fergusson ?
- Pestele tau, Joe, este un mamifer din genul pachidermelor! Se spune despre carnea lui ca este minunata la gust si constituie obiectul unui comert intens, facut de triburile de pe malurile lacului.
- In cazul asta, imi pare rau ca focul de arma al domnului Dick nu a dat rezultate mai bune.
- Pe animalul acesta nu-l poti omori decat daca-l lovesti in burta sau intre coaste; pesemne ca glontul lui Dick nu l-a vatamat catusi de putin. Dar ne vom opri la extremitatea nordica a lacului, daca locul mi se va parea prielnic. Acolo, Kennedy se va gasi in plina menajerie si va fi despagubit din plin.
- As vrea, spuse Joe, ca domnul Dick sa vaneze hipopotami, ca sa pot gusta carnea acestui animal. Ca doar n-o sa ne hranim in centrul Africii cu sitari si prepelite, ca in Anglia.
Cinci saptamani in balon - Capitolul 1
Cinci saptamani in balon - Capitolul 2
Cinci saptamani in balon - Capitolul 3
Cinci saptamani in balon - Capitolul 4
Cinci saptamani in balon - Capitolul 5
Cinci saptamani in balon - Capitolul 6
Cinci saptamani in balon - Capitolul 7
Cinci saptamani in balon - Capitolul 8
Cinci saptamani in balon - Capitolul 9
Cinci saptamani in balon - Capitolul 10
Cinci saptamani in balon - Capitolul 11
Cinci saptamani in balon - Capitolul 12
Cinci saptamani in balon - Capitolul 13
Cinci saptamani in balon - Capitolul 14
Cinci saptamani in balon - Capitolul 15
Cinci saptamani in balon - Capitolul 16
Cinci saptamani in balon - Capitolul 17
Cinci saptamani in balon - Capitolul 18
Cinci saptamani in balon - Capitolul 19
Cinci saptamani in balon - Capitolul 20
Cinci saptamani in balon - Capitolul 21
Cinci saptamani in balon - Capitolul 22
Cinci saptamani in balon - Capitolul 23
Cinci saptamani in balon - Capitolul 24
Cinci saptamani in balon - Capitolul 25
Cinci saptamani in balon - Capitolul 26
Cinci saptamani in balon - Capitolul 27
Cinci saptamani in balon - Capitolul 28
Cinci saptamani in balon - Capitolul 29
Cinci saptamani in balon - Capitolul 30
Cinci saptamani in balon - Capitolul 31
Cinci saptamani in balon - Capitolul 32
Cinci saptamani in balon - Capitolul 33
Cinci saptamani in balon - Capitolul 34
Cinci saptamani in balon - Capitolul 35
Cinci saptamani in balon - Capitolul 36
Cinci saptamani in balon - Capitolul 37
Cinci saptamani in balon - Capitolul 38
Cinci saptamani in balon - Capitolul 39
Cinci saptamani in balon - Capitolul 40
Cinci saptamani in balon - Capitolul 41
Cinci saptamani in balon - Capitolul 42
Cinci saptamani in balon - Capitolul 43
Cinci saptamani in balon - Capitolul 44
Aceasta pagina a fost accesata de 1958 ori.