Cinci saptamani in balon - Capitolul 36

Cinci saptamani in balon - Capitolul 36

de Jules Verne





Capitolul  36

Multime la orizont. Grup de arabi. Urmarirea. El este! Caderea de pe cal. Arabul sugrumat, Un glont trimis de Kennedy. Manevra. Rapirea in zbor. Joe este salvat




Din clipa in care-si reluasc postul dc observatie, in partea din fata a nacelei, Kennedy nu inceta sa cerceteze orizontul. Dupa putin timp, se intoarse spre doctor si spuse :

- Priveste colo jos, o ceaia de oameni sau animale, in mers, daca nu ma insel. Nu se poate vedea bine ! in orice caz starneste un adevarat nor de praf.

- N-o fi vreun vant potrivnic, o tromba dc aer care sa ne impinga spre nord ? intreba Samuel.

Si se ridica in picioare, pentru a cerceta orizontul.

- Nu cred, Samuel, raspunse Kennedy. Este o turma de gazele sau de bivoli salbatici !

- Poate, Dick, dar se gaseste la noua sau zece mile de noi si n-o pot vedea bine nici cu luneta.

- In orice caz, nu-l vom pierde din vedere. Acolo se intampla ceva neobisnuit, ceva ce ma intriga ; s-ar spune ca este o manevra de cavalerie. Si uite, priveste, nu ma insel, sunt intr-adevar calareti !

Doctorul privi cu atentie.

- Cred ca ai dreptate, spuse el. Este un detasament de arabi sau tibbusi. Alearga in aceeasi directie cu noi, avand insa o viteza mai mica ; ii vom ajunge usor. Intr-o jumatate de ora vom putea sa-i vedem si sa hotaram ce-i de tacut.

Kennedy isi lua din nou luneta si privi cu atentie. Grupul calaretilor devenea din ce in ce mai vizibil; o parte din ei se indepartau.

- Fara indoiala, relua Kennedy, este o manevra sau o vanatoare. S-ar spune ca oamenii acestia urmaresc ceva. Tare as vrea sa stiu ce anume !



- Rabdare, Dick. Dupa putin timp ii vom ajunge si-i vom intrece chiar, daca vom goni mereu la fel de repede. Noi inaintam cu o viteza de douazeci de mile pe ora si nu e cal care sa poata sustine o asemenea intrecere.

Kennedy continua sa priveasca in jos cu atentie ; dupa cateva minute spuse :

- Sunt arabi care alearga din toate puterile. ii vad perfect. Sunt vreo cincizeci. ii recunosc dupa humusurile1 care se umfla in bataia vantului. Fac un exercitiu de cavalerie; conducatorul lor se afla la o suta de pasi inainte si ceilalti se grabesc pe urmele lui.

- Oricine ar fi, nu sunt de temut, Dick, dar, daca va fi nevoie, ma voi ridica mai sus.

- Asteapta ! Asteapta putin, Samuel ! glasui Kennedy. Si dupa un timp, adauga : Ciudat! Se intampla ceva de care nu pot sa-mi dau seama exact. Dupa miscarile lor si dupa alcatuirea neregulata a formatiei, arabii au aerul ca urmaresc ceva ; parca n-ar face un exercitiu de cavalerie.

- Esti sigur, Dick ?

- Sigur. Nu ma insel. Este o vanatoare, dar vaneaza un om ? in frunte nu-i conducatorul lor, ci un fugar.

- Un fugar ? intreba Samuel, emotionat.

- Da!

- Sa nu-l pierdem din vedere si sa asteptam.

Castigara repede trei sau patru mile asupra calaretilor, care alergau cu o repeziciune uimitoare.

- Samuel ! Samuel! striga Kennedy cu glasul tremurator.

- Ce e, Dick ?

- Am o halucinatie ? Este oare posibil ?

- Ce vrei sa spui ?

- Asteapta.

Si vanatorul, stergand repede sticla lunetei continua sa priveasca.

- Ei, ce e ? intreba doctorul.

- Samuel, este el !

- El ! striga acesta din urma.

El, spunea totul ; nu era nevoie sa se pronunte nici un nume.

- E calare, la o distanta de abia o suta de pasi de dusmanii lui.

- E intr-adevar Joe ! facu doctorul palind.

- Nu poate sa ne vada din cauza goanei ! adauga Kennedy.

- Ne va vedea, raspunse Fergusson micsorand flacara arzatorului.

In cinci minute vom fi la cincizeci de picioare de soi, in cincisprezece minute vom fi deasupra iui.

- Trebuie sa-l prevenim cu un foc de arma.

- Nu ! Joe nu se poate intoarce ; e inconjurat!

- Ce sa facem atunci ?

- Sa asteptam, sa asteptam !

- Dar arabii ?

- ii vom ajunge si ii vom intrece ; nu suntem decat la doua mile de ei. Numai sa reziste calul lui Joe.

- Ah ! exclama Kennedy.

- Ce este ?




Kennedy scoase un strigat de deznadejde, fiindca il vazuse pe Joe aruncat jos. Calul sau, pe cat se parea la capatul puterilor, se pravalise istovit la pamant.

- Ne-a vazut! striga doctorul. Cand s-a ridicat ne-a facut semn.

- Dar arabii il vor ajunge din urma ! Ce mai asteapta ? Ah, curajosul baiat! Ura ! striga vanatorul, care nu se mai putea stapani.

Joe se ridicase indata si, in clipa in care unul din calaretii cei mai apropiati se napusti asupra-i, el se feri cu o saritura de pantera, se arunca pe cal si isi continua fuga.

Un strigat puternic se ridica in aer.

Arabii, preocupati sa-l urmareasca, nu vedeau Victoria care plutea la cincizeci de pasi in urma lor si numai la treizeci de picioare deasupra pamantului. intre ei si fugar era o distanta de numai douazeci de lungimi de cal. Unul se apropia din ce in ce mai mult de Joe si se pregatea sa-l strapunga cu lancea, cand Kennedy duse arma la ochi si, fara nici o sovaiala, tinti si-l dobori la pamant cu un singur glont. La auzul detunaturii, Joe nici nu intoarse capul.

Cativa arabi, vazand Victoria, isi intrerupsera cursa si se prabusira cu fata la pamant; ceilalti isi continuara urmarirea.

- Dar ce face Joe ? striga Kennedy. Nu se opreste.

- Procedeaza foarte bine asa, Dick. L-am inteles: se mentine in directia aerostatului si se bizuie pe priceperea noastra. Strasnic baiat! il vom rapi de sub nasul arabilor. Suntem la numai doua sute de pasi de el !

- Ce trebuie sa facem ? intreba Kennedy.

- Lasa pusca deoparte !

- S-a facut ! glasui vanatorul, lasand arma jos.

- Poti sa tii in brate o suta cincizeci de livre de lest ?

- Si mai mult chiar.

- Nu, atat va fi suficient.

Doctorul ingramadi sacii de nisip in bratele lui Kennedy.

- Asaza-te in partea cealalta a nacelei si fii gata sa arunci lestul cu o singura miscare. Dar sa nu-i dai drumul fara ordinul meu.

- Nici o grija !

- Altminteri nu vom izbuti sa-l salvam pe Joe.

- increde-te in mine.

Victoria se afla deasupra grupului de calareti, care goneau in galop pe urmele lui Joe. Doctorul tinea scara desfacuta, in partea din fata a nacelei, gata s-o arunce la momentul potrivit. Joe pastra o distanta de aproape cincizeci de picioare intre el si urmaritori, pe
care, in sfarsit, Victoria ii depasi.

- Atentie ! il preveni Samuel pe Kennedy.

- Sunt gata !

- Fereste-te, Joe ! striga doctorul, cu vocea sa puternica, aruncand scara ale carei prime trepte ridicara jos o dara de praf.

La strigatul doctorului, Joe intoarse capul, fara sa opreasca goana calului. in clipa cand scara ajunse langa el, se intinse si-o prinse in maini.

- Da-i drumul ! ii striga doctorul lui Kennedy.

- S-a facut!

Scapata de o greutate mai mare decat a lui Joe, Victoria se ridica repede la o suta cincizeci de picioare.

Joe se agatase zdravan de scara care se legana in aer si acum urca treptele cu agilitatea unui acrobat. indata ajunse la tovarasii sai, care-l imbratisara.




Arabii scoasera un strigat de uimire si furie. Fugarul le fusese rapit din zbor si Victoria se indeparta cu repeziciune.

- Domnule Fergusson, domnule Dick ! ingaima Joe.

Apoi, sfarsit de oboseala si de emotie, lesina, in timp ce Kennedy striga, aproape in delir :

- Salvat! Salvat!

- Cred si eu ! spuse Fergusson, care-si recapatase calmul lui de nezdruncinat.

Joe era aproape gol; bratele-i insangerate si trupul acoperit de vanatai erau dovada suferintelor indurate. Doctorul ii pansa ranile si-l culca sub cort. Bravul baiat isi reveni curand in simtiri si ceru un pahar cu rachiu. Doctorul nu-l refuza, tinand seama ca
se afla in fata unui om care trebuia tratat in mod exceptional. Dupa ce bau, Joe stranse mainile prietenilor sai si se declara gata sa-si povesteasca peripetiile.

Dar nu i se ingadui sa vorbeasca. Peste putin timp cazu intr-un somn adanc, de care avea multa nevoie.

Victoria se indrepta piezis spre vest. Sub influenta unui vant puternic, trecu din nou deasupra marginii desertului plin de maracini, si, dupa ce strabatu o distanta de aproape doua sute de mile de la locul de unde fusese rapit Joe, catre seara, depasi al zecelea grad de longitudine.



Cinci saptamani in balon - Capitolul 1
Cinci saptamani in balon - Capitolul 2
Cinci saptamani in balon - Capitolul 3
Cinci saptamani in balon - Capitolul 4
Cinci saptamani in balon - Capitolul 5
Cinci saptamani in balon - Capitolul 6
Cinci saptamani in balon - Capitolul 7
Cinci saptamani in balon - Capitolul 8
Cinci saptamani in balon - Capitolul 9
Cinci saptamani in balon - Capitolul 10
Cinci saptamani in balon - Capitolul 11
Cinci saptamani in balon - Capitolul 12
Cinci saptamani in balon - Capitolul 13
Cinci saptamani in balon - Capitolul 14
Cinci saptamani in balon - Capitolul 15
Cinci saptamani in balon - Capitolul 16
Cinci saptamani in balon - Capitolul 17
Cinci saptamani in balon - Capitolul 18
Cinci saptamani in balon - Capitolul 19
Cinci saptamani in balon - Capitolul 20
Cinci saptamani in balon - Capitolul 21
Cinci saptamani in balon - Capitolul 22
Cinci saptamani in balon - Capitolul 23
Cinci saptamani in balon - Capitolul 24
Cinci saptamani in balon - Capitolul 25
Cinci saptamani in balon - Capitolul 26
Cinci saptamani in balon - Capitolul 27
Cinci saptamani in balon - Capitolul 28
Cinci saptamani in balon - Capitolul 29
Cinci saptamani in balon - Capitolul 30
Cinci saptamani in balon - Capitolul 31
Cinci saptamani in balon - Capitolul 32
Cinci saptamani in balon - Capitolul 33
Cinci saptamani in balon - Capitolul 34
Cinci saptamani in balon - Capitolul 35
Cinci saptamani in balon - Capitolul 36
Cinci saptamani in balon - Capitolul 37
Cinci saptamani in balon - Capitolul 38
Cinci saptamani in balon - Capitolul 39
Cinci saptamani in balon - Capitolul 40
Cinci saptamani in balon - Capitolul 41
Cinci saptamani in balon - Capitolul 42
Cinci saptamani in balon - Capitolul 43
Cinci saptamani in balon - Capitolul 44


Aceasta pagina a fost accesata de 2005 ori.
{literal} {/literal}