Cinci saptamani in balon - Capitolul 29

Cinci saptamani in balon - Capitolul 29

de Jules Verne




Capitolul  29

Semne de vegetatie. Ideea fantezista a unui autor francez. Tara minunata. Tinutul Adamova. Explorarile lui Speke si Burton si legatura lor cu cele ale lui Barth. Muntii Atlantica. Fluviul Benue. Orasul Yola. Bagele. Muntele Mendif




Din momentul plecarii, calatorii au inaintat cu viteza; nu peste mult timp lasasera in urma desertul unde aproape isi gasisera sfarsitul.
Spre ora noua si un sfert dimineata, se ivira cateva semne de vegetatie, ierburi care pluteau deasupra marii de nisip, vestindu-le, ca si lui Cristofor Columb, apropierea pamantului fertil; mladite tinere scoteau din loc in loc capul, printre pietricelele care, pe masura ce aerostatul inainta, se mareau devenind stancile acestui ocean. Coline mai pronuntate incepeau sa se onduleze la orizont. Profilul lor, invaluit in ceata, se contura vag si monotonia disparea. Doctorul saluta cu bucurie schimbarile acestea. Fu gata sa strige, ca un marinar care e de veghe pe catarg, pamant! pamant!

O ora mai tarziu, sub ochii lor se desfasura continentul, cu un aspect mai putin salbatic, mai putin plat, mai putin gol. Cativa arbori se profilau pe cerul cenusiu.

- Suntem intr-un tinut populat ? intreba vanatorul.

- Populat este un fel de a spune, domnule Dick. Nu se vad inca locuitori.

- Dupa felul in care inaintam, nu vom mai astepta mult, spuse Fergusson.

- Oare suntem tot in tara negrilor, domnule Fergusson?

- Da, Joe, si asteptam sa ajungem in Tara arabilor.

- Arabi, domnule, arabi adevarati, cu camile?

- Nu, fara camile. Asemenea animale sunt rare, ca sa nu spun necunoscute, in aceste tinuturi. Ar trebui sa mergem cateva grade mai spre nord, pentru a le intalni.

- Pacat!

- Si pentru ce, Joe?

- Pentru ca, daca vantul ne-ar fi defavorabil, camilele ne-ar putea folosi.

- Cum ?

- Mi-a venit o idee. Le-am putea inhama la nacela, lasandu-le sa ne remorcheze impotriva vantului. Ce credeti?



- Sarmanul meu Joe, ideea asta a avut-o altul inaintea ta. Ba a fost folosita de un autor francez, foarte spiritual, e drept, intr-un roman. Calatorii sunt purtati intr-un balon, tras de camile; soseste un leu care devoreaza camilele, inghite funia care le lega de nacela, o trage in locul lor si asa mai departe. Vezi ca totul apartine fanteziei si n-arc nimic comun cu felul nostru de locomotie.

Joe, putin umilit la gandul ca de ideea sa se folosise altcineva mai inainte, se intreba ce animal, la randul lui, ar fi putut devora leul. Nu gasi insa si incepu sa cerceteze din nou tinutul.

Sub privirile lor se intindea un lac de marime mijlocie, cu un amfiteatru de coline, care nu puteau fi socotite munti, se vedeau vai serpuitoare, numeroase si fertile, si pomii cei mai variati, ale caror ramuri se impleteau intr-o incalceala de nedescris. Elaiul predomina, purtandu-si frunzele lungi de cincisprezece picioare pe crengile acoperite de spini ascutiti; bombaxul incarca vantul in trecere cu puful fin al semintelor sale; parfumurile patrunzatoare ale pendanusului, acest kenda al arabilor, imbalsamau aerul
pana la inaltimea la care zbura Victoria; papayerul, cu frunzele palmate, sterculierul care da nuca de Sudan, baobabul si bananul completau flora bogata a acestor regiuni intertropicale.

- Ce tinut minunat! spuse doctorul.

- Iata si animale ! Trebuie sa fie pe aproape si oameni, spuse Joe.

- Ah, ce elefanti minunati ! exclama Kennedy. Oare n-ar fi posibil sa ramanem un pic sa vanam pe aici ?

- Cum sa ne oprim cu un curent asa de violent, dragul meu Dick? Nu, gusta putin din chinurile lui Tantal. Te vei despagubi mai tarziu.

Cu ceea ce se vedea jos, puteai pe drept cuvant sa atati imaginatia unui vanator. Lui Dick ii batea inima sa se sparga si degetele i se crispau pe patul armei.

Fauna acestei tari echivala cu flora ei. Boul salbatic se tavalea in ierburile inalte, sub care disparea cu totul. Elefanti cenusii, negri sau galbeni, cu adevarat uriasi, treceau ca o tromba prin mijlocul padurii, rupand, mistuind, pustiind, lasand ca semn al trecerii lor padurea devastata. Pe versantul impadurit al colinelor se prelungeau cascade si cursuri de apa, indreptate spre nord. Acolo, hipopotamii se scaldau cu zgomot; lamantini1, lungi de douasprezece picioare, cu corpul in forma de peste, se expuneau la soare pe marginea apei, indreptand spre cer mamelele lor rotunde, umflate cu lapte. Era o menajerie rara intr-o sera minunata, unde mii de pasari sclipeau in mii de culori printre plante arborescente. Dupa aceasta bogatie a naturii, doctorul recunoscu minunatul tinut Adamova.

- Mergem pe urmele descoperirilor moderne ; am reluat calea intrerupta de calatori, prieteni ! Vom putea lega lucrarile capitanilor Burton si Speke cu explorarile doctorului Barth. I-am parasit pe englezi pentru a regasi un hamburghez, si in curand vom ajunge la punctul cel mai indepartat, descoperit de acest indraznet savant.

- Mi se pare, spuse Kennedy, ca, judecand dupa drumul pe care l-am parcurs, intre regiunile explorate de cei doi savanti se gaseste un tinut intins.

- Se poate calcula usor; ia harta si vezi care este longitudinea punctului meridional al lacului Ukereue, atins de Speke.

- Se gaseste la aproape treizeci si sapte de grade.

- Si orasul Yola, pe care-l vom depasi asta-seara si la care a ajuns Barth, unde e situat?

- La aproape 12 longitudine.

- Deci o diferenta de douazeci si cinci de grade. Stiind ca fiecare grad corespunde unei distante de saizeci de mile, ajungem la o socoteala totala de o mie cinci sute de mile.

- O plimbare frumoasa pentru oamenii care ar merge pe jos! spuse Joe.

- Ar fi totusi cu putinta. Livingstone si Moffat patrund mereu in interior. Nyassa, pe care au descoperit-o, nu este atat de departe de lacul Tanganica, descoperit si de Burton. Aceste tinuturi imense vor fi desigur explorate inainte de sfarsitul secolului. Imi pare rau, insa, adauga doctorul consultandu-si busola, ca vantul ne poarta atat spre vest. As fi dorit sa mergem spre nord.

Dupa un parcurs de douasprezece ore, Victoria se gasea la hotarele Nigritiei. Primii locuitori ai acestui pamant, arabii Chuas, isi pasteau turmele nomade. Varfurile semete ale muntilor Atlantica, pe care nu calcase inca picior de european si a caror altitudine
este apreciata la o mie trei sute de stanjeni, se vedeau la orizont. Povarnisul lor occidental indreapta toate apele din aceasta parte a Africii spre ocean; sunt Munjii Lunii ai acestei regiuni.




In sfarsit, inaintea ochilor calatorilor aparu un fluviu adevarat si doctorul recunoscu, dupa imensele furnicare din vecinatate, ca este Benue, unul din cei mai mari afluenti ai Nigerului, acela pe care indigenii l-au supranumit Izvoarele apelor.

- Fluviul acesta, le spuse doctorul insotitorilor sai, va ajunge intr-o zi sa fie calea naturala de comunicatie cu interiorul Nigritiei. Unul dintre curajosii nostri capitani a patruns in susul apei, pe vaporul La Pleiade, pana la localitatea Yola. Vedeti dar ca suntem intr-o regiune explorata.

Numerosi sclavi munceau campul cultivand sorgul, un fel de mei care formeaza baza lor alimentara. Indigenii priveau uimiti zborul Victoriei, care trecea ca un meteor.

Seara, calatorii se oprira la patruzeci de mile de Yoia. In fata lor se profilau cele doua piscuri ascutite ale muntelui Mendif.

Doctorul arunca ancorele, care se agatara de varful unui copac mai inalt. Dar un vant foarte puternic balabanea atat de violent aerostatul, incat uneori il culca orizontal, ceea ce facea ca pozitia nacelei sa fie foarte periculoasa.

Fergusson nu inchise ochii toata noaptea. De mai multe ori se gandi sa taie cablul de legatura si sa fuga din fata vijeliei. In sfarsit, furtuna se linisti si oscilatiile aerostatului incetara sa mai fie ingrijoratoare.

A doua zi, vantul era mai domol, dar ii indeparta pe calatorii nostri de orasul Yola, care, reconstruit de fulani, trezise curiozitatea lui Fergusson. Totusi trebui sa se resemneze, indreptandu-se spre nord si chiar putin spre est.

Kennedy propuse sa se faca un popas in aceasta regiune cu vanat imbelsugat. Joe pretindea ca era nevoie de carne proaspata, insa obiceiurile salbatice ale locuitorilor, atitudinea lor dusmanoasa si cele cateva focuri de arma trase asupra lor il determinara pe doctor sa continue calatoria. Treceau pe deasupra unui tinut unde se desfasurau masacre si incendii, unde luptele nu mai incetau, tinut in care sultanii isi stapanesc regatele prin cele mai groaznice maceluri. Sumedenie de sate cu populatie numeroasa si colibe lungarete se intindeau intre locuri de pasune, cu iarba inalta, presarata cu floricele violete. Colibele, asemanatoare unor stupi uriasi, erau aparate de garduri inalte, cu creste ascutite.

Cu toate eforturile doctorului, balonul inainta spre nord-est, spre muntele Mendif, care disparuse in mijlocul norilor. Piscurile inalte ale acestor munti separa bazinul Nigerului de bazinul Lacului Ciad.

Curand aparu in zare muntele Bagele, cu cele douazeci si opt de sate de pe coastele sale, adunate ca puisorii in jurul clostii. Un spectacol minunat pentru cei care aveau putinta sa domine si sa cuprinda cu vederea toata privelistea. Prin vagauni se intindeau campuri de orez si de alune de pamant.




La ora trei, Victoria se gasea in fata muntelui Mendif. Nu-l puteau ocoli, asa ca trebuiau sa treaca pe deasupra lui. Doctorul d adu balonului o noua forta de ascensiune de aproape o mie sase sute de livre, cu ajutorul unei temperaturi marite la 180 . Balonul se ridica la peste opt mii de picioare. Era cea mai mare inaltime atinsa in timpul acestei calatorii si temperatura scazu intr-atat, incat doctorul si tovarasii sai trebuira sa se foloseasca de paturi.

Fergusson grabi coborarea, deoarece anvelopa aerostatului se umflase la maximum. Avu totusi timp sa constate originea vulcanica a muntelui, ale carui cratere stinse nu mai erau decat niste prapastii adanci. Gramezi mari de excremente de pasari dadeau coastelor muntelui Mendif aparenta unor stanci calcaroase. Era acolo ingrasamant, care ar fi ajuns pentru tot pamantul Statelor Unite.

La ora cinci. Victoria, aparata de vanturile de sud, inainta incet de-a lungul coastelor muntelui si se opri intr-o poiana mare, departe de orice asezare omeneasca. indata ce pamantul fu atins, se luara toate masurile ca balonul sa fie bine fixat si Kennedy, cu pusca in mana, se indrepta spre campia inclinata. Curand se intoarse cu o jumatate de duzina de rate salbatice si cu un soi de sitari, pe care Joe ii prepara cu cea mai mare pricepere. Masa fu placuta, iar noaptea o petrecura intr-o odihna desavarsita.

 



Cinci saptamani in balon - Capitolul 1
Cinci saptamani in balon - Capitolul 2
Cinci saptamani in balon - Capitolul 3
Cinci saptamani in balon - Capitolul 4
Cinci saptamani in balon - Capitolul 5
Cinci saptamani in balon - Capitolul 6
Cinci saptamani in balon - Capitolul 7
Cinci saptamani in balon - Capitolul 8
Cinci saptamani in balon - Capitolul 9
Cinci saptamani in balon - Capitolul 10
Cinci saptamani in balon - Capitolul 11
Cinci saptamani in balon - Capitolul 12
Cinci saptamani in balon - Capitolul 13
Cinci saptamani in balon - Capitolul 14
Cinci saptamani in balon - Capitolul 15
Cinci saptamani in balon - Capitolul 16
Cinci saptamani in balon - Capitolul 17
Cinci saptamani in balon - Capitolul 18
Cinci saptamani in balon - Capitolul 19
Cinci saptamani in balon - Capitolul 20
Cinci saptamani in balon - Capitolul 21
Cinci saptamani in balon - Capitolul 22
Cinci saptamani in balon - Capitolul 23
Cinci saptamani in balon - Capitolul 24
Cinci saptamani in balon - Capitolul 25
Cinci saptamani in balon - Capitolul 26
Cinci saptamani in balon - Capitolul 27
Cinci saptamani in balon - Capitolul 28
Cinci saptamani in balon - Capitolul 29
Cinci saptamani in balon - Capitolul 30
Cinci saptamani in balon - Capitolul 31
Cinci saptamani in balon - Capitolul 32
Cinci saptamani in balon - Capitolul 33
Cinci saptamani in balon - Capitolul 34
Cinci saptamani in balon - Capitolul 35
Cinci saptamani in balon - Capitolul 36
Cinci saptamani in balon - Capitolul 37
Cinci saptamani in balon - Capitolul 38
Cinci saptamani in balon - Capitolul 39
Cinci saptamani in balon - Capitolul 40
Cinci saptamani in balon - Capitolul 41
Cinci saptamani in balon - Capitolul 42
Cinci saptamani in balon - Capitolul 43
Cinci saptamani in balon - Capitolul 44


Aceasta pagina a fost accesata de 1112 ori.
{literal} {/literal}