Cinci saptamani in balon - Capitolul 1

Cinci saptamani in balon - Capitolul 1

de Jules Verne




Capitolul 1

Sfarsitul unui discurs foarte aplaudat. Prezentarea doctorului Samuel Fergusson.
Excelsior. Portretul doctorului in intregime. Cina la Traveller's club. Numeroase toasturi de circumstanta




La sedinta Societatii regale de geografie din Londra, din piata Waterloo 3, care se tinea in ziua de 14 ianuarie 1862, era o mare afluenta de auditori. Presedintele Francis M... facea onorabililor sai colegi o comunicare importanta, deseori intrerupta de aplauze.
Acest discurs, de o rara elocventa, se termina cu cateva fraze sforaitoare, pline de patriotism tumultuos :
- Anglia a pasit totdeauna in fruntea celorlalte natiuni (caci, dupa cum s-a putut observa, natiunile merg intotdeauna una in fruntea alteia) datorita curajosilor ei calatori si descoperirilor lor geografice. (Numeroase aprobari.) Doctorul Samuel Fergusson, unul din gloriosii ei fii, nu-si va dezminti originea. (Aplauze din toate
partile : Nu ! Nu !) Aceasta incercare, daca izbuteste (Va izbuti!), va contopi, completandu-le, cunostintele razlete despre cartologia africana (aprobari furtunoase), iar daca da gres (Niciodata ! Niciodata !) va ramane cel putin una dintre cele mai indraznete incercari ale geniului omenesc ! (Toti bat din picioare cu frenezie.)
- Ura ! Ura ! izbucni adunarea, electrizata de aceste cuvinte emotionante.
- Ura pentru curajosul Fergusson ! striga un ascultator mai expansiv.
In toata sala izbucnira strigate de admiratie. Numele lui Fergusson se afla pe buzele tuturor. Faptul ca numele lui era rostit de atatia englezi ne indreptateste sa credem ca dobandise un ciudat prestigiu.
Sala de sedinte fremata de entuziasmul participantilor. Se gaseau aici multi calatori curajosi, acum obositi si imbatraniti, pe care un temperament nestatornic ii dusese candva in cele cinci parti ale lumii. Toti trecusera din punct de vedere fizic sau moral prin mai multe sau mai putine incercari, izbutind sa scape teferi din naufragii si incendii, de securile indienilor si de maciucile salbaticilor, de stalpul caznelor si din mana antropofagilor polinezieni. Dar nimic nu putuse incetini bataile inimilor lor, in timpul discursului lui sir Francis M... De cand isi aminteau cei prezenti, acesta fusese, fara indoiala, cel mai mare succes oratoric inregistrat la Societatea regala de geografie din Londra. Dar in Anglia entuziasmul nu se multumeste numai cu vorbe. El bate moneda mai repede decat masina de batut monezi de la The Royal Mint.



Chiar in aceeasi sedinta se vota, in favoarea doctorului Fergusson, o prima de incurajare, care se ridica la suma de doua mii cinci sute de lire. Suma era proportionala cu maretia proiectului.
Unul din membrii societatii il intreba pe presedinte daca doctorul Fergusson nu va fi prezentat oficial.
- Doctorul este la dispozitia adunarii, raspunse sir Francis M...
- Sa intre, strigara toti, sa intre ! Face sa vezi cu proprii tai ochi un om de o indrazneala atat de nemaipomenita !
- Poate ca propunerea asta de necrezut, spuse un batran comodor apoplectic, nu este decat o pacaleala.
- Si daca in realitate doctorul Fergusson nu exista? striga o voce rautacioasa.
- Ar trebui inventat ! raspunse un membru mucalit al acestei serioase societati.
- Sa intre doctorul Fergusson ! spuse atunci, simplu, sir Francis M...
Si doctorul intra, intampinat de un tunet de aplauze, care dealtfel nu-l emotionara catusi de putin.
Era un om cam de patruzeci de ani, de infatisare obisnuita; temperamentul sau sanguin se trada prin culoarea aprinsa a obrazului. Avea o infatisare rece, cu trasaturile obrazului regulate, cu un nas puternic, semanand cu linia etravei unei corabii, asa cum
au de obicei oamenii predestinati descoperirilor. Privirea foarte blanda, mai mult inteligenta decat indrazneata, dadea mult farmec fizionomiei sale ; bratele-i erau lungi si pasea cu siguranta unui calator incercat.
Din toata infatisarea lui se desprindea o gravitate linistita, incat, privindu-l, nimeni nu l-ar fi putut banui nici de cea mai nevinovata inselaciune.
Ca urmare, uralele si aplauzele nu incetara decat in clipa cand doctorul Fergusson ceru, printr-un gest amabil, sa se faca liniste. Atunci, celebrul oaspe se indrepta spre fotoliul ce-i era pregatit, si, in picioare, drept, cu privirea energica, ridica spre cer
aratatorul mainii drepte, rostind acest singur cuvant:
- Excelsior !
Nu ! Niciodata vreo intampinare neasteptata a domnilor Bright si Cobden sau vreo cerere de fonduri extraordinare facuta de lordul Palmerston, pentru intarirea malurilor stancoase ale Angliei, nu obtinuse un asemenea succes. Discursul lui sir Francis M... fu cu mult depasit. Doctorul era in acelasi timp maret, impunator, cumpatat si stapanit; el caracterizase situatia cu un singur cuvant:
-Excelsior!
Batranul comodor, castigat cu totul de acest om ciudat, ceru publicarea integrala a discursului lui Fergusson in The Procedings of the Royal Geographical Society of London.
Dar cine era doctorul acesta si ce voia sa intreprinda ?
Tatal sau, un viteaz capitan din marina engleza, isi asociase fiul, inca din cea mai frageda varsta, pericolelor si aventurilor profesiunii sale. Acest copil, demn de incredere, care parea sa nu fi cunoscut vreodata frica, dovedi in curand ca are un spirit vioi, o inteligenta de cercetator si o inclinare remarcabila pentru lucrari
stiintifice. Afara de asta, mai dovedi si o pricepere neobisnuita in a scapa din incurcatura; de mic iesise cu fata curata din toate incercarile chiar si atunci cand se folosise prima oara de o furculita, cu toate ca aceasta isprava le izbuteste, in genere, atat de rar copiilor.
Lectura cartilor care povesteau calatorii indraznete, intreprinzatori pentru explorarea marilor, ii inflacara curand imaginatia.
Urmarea cu pasiune descoperirile care caracterizeaza prima jumatate a secolului al XIX-lea ; visa gloria unor Mungo-Park, Bruce, Caillie, Levaillant si putin, cred, chiar pe aceea a unui Selkirk sau a unui Robinson Crusoe, care nu i se parea mai prejos decat a
celorlalti; Cate ore nu-si petrecuse el impreuna cu Robinson Crusoe pe insula acestuia, Juan Fernandez ? Adeseori impartasea ideile celebrului marinar parasit; cateodata, insa, ii critica planurile si proiectele ; cu siguranta ca el le-ar fi intocmit mai bine, sau, in orice caz, macar tot atat de bine ! Dar cu siguranta ca el n-ar fi parasit niciodata acea insula incantatoare, unde Robinson Crusoe era fericit ca un rege fara supusi... nu, chiar daca ar fi devenit prim-lord al amiralitatii.




Va las sa va ganditi in ce masura se dezvoltasera aceste inclinatiuni in timpul tineretii sale aventuroase, petrecuta in cele patru colturi ale lumii. Tatal sau, care era un om cult, se straduia, dealtfel, sa consolideze aceasta inteligenta vie prin studii serioase de hidrografie, fizica si mecanica, imbinate cu unele cunostinte de botanica, medicina si astronomie.
La moartea vrednicului capitan, tanarul Samuel Fergusson, in varsta de douazeci si doi de ani, facuse inconjurul lumii. Ramas singur, se inrolase in corpul inginerilor bengalezi si se distinsese prin mai multe ispravi. Dar viata de soldat nu-i placuse ; nu voia sa comande, dar nici sa se lase comandat.
Isi daduse demisia si plecase spre nordul Peninsulei indiene, pe care o strabatuse de la Calcutta la Surat, cand vanand, cand adunand plante. O simpla plimbare de amator.
De la Sutat trecuse in Australia, unde, in 1845, luase parte la expeditia capitanului Sturt, caruia i se incredintase misiunea de a descoperi acea Mare Caspica despre care se presupunea ca exista in centrul Noii Olande.



Samuel Fergusson se intoarse in Anglia cam prin 1850, si, stapanit mai mult decat oricand de demonul descoperirilor, il insoti pe capitanul Mac Clure, pana in 1853, in expeditia care ocolea continentul american, de la Stramtoarea Behring la Capul Farewel.
In ciuda oboselilor de tot soiul si a climatului felurit, constitutia lui Fergusson rezista minunat. Reusea sa se simta bine in mijlocul celor mai mari lipsuri ; era tipul calatorului perfect, al carui stomac se strange si se dilata dupa vointa, ale carui picioare se intind sau se chircesc dupa culcusul improvizat, care adoarme la orice ora din zi si se trezeste la orice ora din noapte.
Asa ca nu ne surprinde faptul de a-l regasi pe neobositul nostru calator vizitand, intre 1855 si 1857, tot vestul Tibetului, in tovarasia fratilor Schlagintweit, si aducand cu el, din aceasta explorare, ciudate observatii de etnografie.
In decursul acestor calatorii, Samuel Fergusson fusese corespondentul cel mai activ si mai interesant al ziarului Daily Telegraph, ziar de un penny, al carui tiraj urca pana la o suta patruzeci de mii de exemplare pe zi, facand fata cu greu celor catorva milioane de cititori. De aceea, doctorul, fara sa fie membru al vreunei institutii savante, nici al Societatii de geografie din Londra, Paris, Berlin, Viena sau Petersburg, nici al Traveller's Club-ului si nici macar al lui Royal Politechnic Institution, unde domnea atotputernic prietenul sau, statisticianul Kokburn, era totusi bine cunoscut.



Ca sa-i fie pe plac, acest savant ii propuse intr-o zi sa rezolve urmatoarea problema : cunoscand numarul de mile parcurs de doctor in jurul lumii, sa se spuna cu cate mile era mai lung drumul strabatut de el cu capul, decat cel cu picioarele, tinand seama de
diferenta razelor celor doua cercuri. Sau, cunoscandu-se numarul de mile parcurs pe de o parte de capul, iar pe de alta de picioarele doctorului, sa i se calculeze cu precizie inaltimea!
Dar Fergusson se pastra totdeauna departe de tagma savantilor, fiind dintre cei care tin la fapte, nu la vorbe ; gasea ca e mai bine sa-ti folosesti timpul cercetand, nu discutand, descoperind, nu flecarind.
Se povesteste ca, intr-o zi, un englez venise la Geneva sa viziteze lacul. Se urcase intr-una din acele trasuri vechi, cu bancile dispuse lateral, ca in omnibuze, dar, intamplator, se asezase cu spatele spre lac ; trasura parcursese in liniste drumul ei circular, fara ca el sa se fi gandit macar o data sa-si intoarca privirea. Totusi
englezul nostru se inapoiase la Londra incantat de lacul Geneva.



In schimb, doctorul Fergusson isi intorsese de multe ori capul in timpul calatoriilor sale ; si-l intorsese atat de bine incat vazuse multe. Dealtfel, asta-i era firea si avem motive temeinice sa credem ca era fatalist, bazandu-se pe sine insusi si chiar pe Providenta. Se simtea mai mult impins decat atras spre aceste calatorii si strabatuse lumea, asemenea unei locomotive care nu se conduce singura, ci pe care drumul o conduce. Nu-mi urmez eu drumul, spunea adesea, ci drumul ma urmareste pe mine.
Asa ca nu vom fi surprinsi de sangele rece cu care primise
aplauzele Societatii regale ; nefiind orgolios si, cu atat mai putin vanitos, statea deasupra acestor nimicuri. Propunerea pe care o facuse presedintelui sir Francis M... i se parea foarte simpla... si aproape nu lua in seama imensul efect ce-l producea.
Dupa sedinta, doctorul fu condus la Traveller's Club, in Pali Mall, unde se pregatise in onoarea lui un ospat foarte bogat.
Marimea portiilor oferite era proportionala cu importanta personajului, iar morunul servit cu acest prilej nu masura nici macar trei schioape mai putin decat Samuel Fergusson insusi.
Se inchinara numeroase pahare cu vinuri din Franta, in cinstea celebrilor calatori care-si castigasera faima pe pamantul Africii.
Se bea in sanatatea sau in amintirea lor, in ordine alfabetica, ceea ce e foarte englezesc ; pentru Abbadie, Adams, Adamson, Anderson, Arnaud, Baikie, Baldwin, Barth, Batouda, Beke ; Beltrame, du Berba, Bimbachi, Bolognesi, Bolwik, Bolzoni, Bonnemain,
Brisson, Browne, Bruce, Brun-Rollet, Burchell, Burkhardt, Burton, Caillaud, Caillie, Campbell, Chapman, Clapperton, Clot-Bey, Colomieu, Courval, Cumming, Cuny, Debono, Decken, Denham, Desavanchers, Dicksen, Diekson, Dochard, Duchaillu, Duncan, Durand, Duroul, Duveyrier, Erhardt, d'Escayrac de Lauture, Ferret, Fresnel, Galinier, Galton, Geoffroy, Golberry, Hahn, Halm, Harnier, Ilecquart, de Heuglin, Hornemann, Houghton, Humbert, Kaufmann, Knoblecher, Krapf, Kummer, Lafargue, Laing, Lajaille, Lambert, Lamiral, Lampriere, John Lander, Richard Lander, Lefebvre, Lejean, Levaillant, Livingstone, Maccarthie, Maggiar, Maizan, Malzac, Moffat, Mollien, Monteiro, Morrison, Mungo-Park, Neimans, Overwcy, Panel, Partarrieau, Pascal, Pearse, Peddie, Peney, Petherick, Poncet, Prax, Raffenel, Rath, Rebmann, Richardson, Riley, Ritchie, Rochet d'Haricourt, Rongawi, Roscher, Ruppel, Saugnier, Speke, Steidncr, Thibaud, Thompson, Thornton, Toole, Tousny, Trotter, Tuckey, Tyrwitt, Vaudey, Veyssiere, Vincent, Vinco, Vogel, Wahlberg, Warington, Washington, Werne, Wild si, in sfarsit, pentru doctorul Samuel Fergusson care, prin incercarea sa de necrezut, urma sa contopeasca lucrarile acestor calatori si sa completeze seria descoperirilor despre Africa.




Cinci saptamani in balon - Capitolul 1
Cinci saptamani in balon - Capitolul 2
Cinci saptamani in balon - Capitolul 3
Cinci saptamani in balon - Capitolul 4
Cinci saptamani in balon - Capitolul 5
Cinci saptamani in balon - Capitolul 6
Cinci saptamani in balon - Capitolul 7
Cinci saptamani in balon - Capitolul 8
Cinci saptamani in balon - Capitolul 9
Cinci saptamani in balon - Capitolul 10
Cinci saptamani in balon - Capitolul 11
Cinci saptamani in balon - Capitolul 12
Cinci saptamani in balon - Capitolul 13
Cinci saptamani in balon - Capitolul 14
Cinci saptamani in balon - Capitolul 15
Cinci saptamani in balon - Capitolul 16
Cinci saptamani in balon - Capitolul 17
Cinci saptamani in balon - Capitolul 18
Cinci saptamani in balon - Capitolul 19
Cinci saptamani in balon - Capitolul 20
Cinci saptamani in balon - Capitolul 21
Cinci saptamani in balon - Capitolul 22
Cinci saptamani in balon - Capitolul 23
Cinci saptamani in balon - Capitolul 24
Cinci saptamani in balon - Capitolul 25
Cinci saptamani in balon - Capitolul 26
Cinci saptamani in balon - Capitolul 27
Cinci saptamani in balon - Capitolul 28
Cinci saptamani in balon - Capitolul 29
Cinci saptamani in balon - Capitolul 30
Cinci saptamani in balon - Capitolul 31
Cinci saptamani in balon - Capitolul 32
Cinci saptamani in balon - Capitolul 33
Cinci saptamani in balon - Capitolul 34
Cinci saptamani in balon - Capitolul 35
Cinci saptamani in balon - Capitolul 36
Cinci saptamani in balon - Capitolul 37
Cinci saptamani in balon - Capitolul 38
Cinci saptamani in balon - Capitolul 39
Cinci saptamani in balon - Capitolul 40
Cinci saptamani in balon - Capitolul 41
Cinci saptamani in balon - Capitolul 42
Cinci saptamani in balon - Capitolul 43
Cinci saptamani in balon - Capitolul 44


Aceasta pagina a fost accesata de 11230 ori.
{literal} {/literal}