20.000 de leghe sub mari - Capitolul 31

20.000 de leghe sub mari - Capitolul 31

de Jules Verne



Capitolul 31


MEDITERANA IN PATRUZECI SI OPT DE ORE


 

 

 
Mediterana, cea mai albastra dintre mari, imprejmuita de portocali, aloesi, cactusi si pini maritimi, imbalsamata de parfumul mirtilor, marginita de munti mareti, binecuvintata cu un aer limpede si straveziu, dar framintata vesnic de focurile dinauntrul pamintului, este un adevarat cimp de batalie, pe care Pluton si Neptun se lupta inca pentru impartirea lumii. Pe tarmurile si pe apele ei, spunea Michelet, omul se caleste traind intr-una din cele mai sanatoase clime de pe fata pamintului.
Dar, oricit de frumoasa ar fi fost, n-am putut sa arunc decit o privire fugara asupra Acestei mari, care se intinde pe o suprafata de doua milioane de kilometri patrati. Nici de cunostintele capitanului Nemo nu ra-am putut folosi, pentru ca omul acesta misterios nu se arata deloc in tot timpul drumului. Nautilus a mers cu cea mai mare viteza, parcurgind pe sub valurile marii sase sute de leghe in patruzeci si opt de ore. Plecati din apropierea tarmului grecesc in dimineata zilei de 16 februarie, in zori, am trecut prin Strimtoarea Gibraltar.
Se vedea cit de colo ca Mediterana, inchisa intre tarmuri de care nu voia sa se
apropie, ii era nesuferita capitanului Nemo. Valurile si vinturile ei ii stirneau prea multe amintiri, daca nu chiar pareri de rau. Aici nu se putea misca in voie ca in largul oceanelor si Nautilus se simtea la strimtoare intre malurile apropiate ale Africii si Europei.

 

Din pricina asta am mers cu o viteza de douazeci si cinci de mile pe ora. E lesne de inteles cit de necajit a fost Ned Land, care se vazu silit sa lase balta planurile sale de fuga. De luntre nu se putea folosi, fiindca ar fi fost tirita de curent cu doisprezece pina la treisprezece metri pe secunda. Sa-L parasesti pe Nautilus in asemenea imprejurari era ca si cum ai fi vrut sa te arunci din mersul unui tren in plina viteza, incercare deosebit de primejdioasa. Dealtfel, aparatul nostru nu iesea la suprafata decit noaptea, ca sa-si improspateze provizia de aer, si se orienta numai dupa busola si dupa indicatorul de viteza.
N-am vazut deci in Mediterana decit ceea ce zareste calatorul unui tren expres din privelistea care-i fuge pe dinaintea ochilor, adica zarile indepartate, fiindca ceea ce era aproape de noi se pierdea cu viteza unui fulger. Totusi, Conseil si cu mine am putut privi citiva pesti din Mediterana, din cei ce se puteau mentine o vreme pe linga Nautilus, datorita puterii inotatoarelor. si daca n- am fost in stare sa urmaresc toate speciile comune oceanului Atlantic si Marii Mediterane, aceasta se datoreste doar uriasei viteze cu care strabatea Nautilus aceste ape imbelsugate.
Dintre mamiferele marine, cred ca am recunoscut in dreptul Adriaticei vreo doi, trei casaloti cu inotatoare dorsale, din genul fizeterelor, citiva delfini din genul globicefalilor, specifici Mediteranei, avind partea de dinainte a capului vargata cu linioare deschise, si o duzina de foce cu pintecele alb si blana neagra, cunoscute sub denumirea de calugari si avind in adevar infatisarea unor calugari dominicani, lungi de vreo trei metri.
La rindul sau, Conseil credea ca a zarit si o broasca testoasa lata de sase picioare, impodobita cu trei rinduri de creste ascutite, asezate de-a lungul spinarii. Imi parea rau ca n-am vazut aceasta reptila, caci, dupa descrierea lui Conseil, trebuia sa fi fost un "luth", specie rara.
Cit despre zoofite, am putut admira in treacat un splendid exemplar portocaliu care se agatase de geamul de la babord; era ca un filament lung ce se desfacea in
nenumarate ramurele, terminate la virf cu cea mai fina dantela impletita vreodata de rivalele paianjenilor. Din pacate n-am putut pescui acel exemplar si desigur ca n-as fi putut vedea nici un zoofit mediteranean daca in seara zilei de 16 februarie Nautilus n-ar fi incetinit viteza. Si iata in ce imprejurari:
Treceam atunci printre Sicilia si coasta Tunisului, in spatiul ingust dintre Capul
Bon si Strimtoarea Messina, unde fundul marii se ridica aproape dintr-o data. Aici s-a format o adevarata creasta, deasupra careia sint numai 17 metri de apa, in timp ce de-o parte si de alta a crestei adincimea ajunge la 70 de metri. Nautilus a fost silit sa manevreze cu bagare de seama, ca sa nu se izbeasca de bariera submarina. Ii aratai lui Conseil, pe harta Mediteranei, locul unde se afla reciful.

 

- Daca nu va e cu suparare, seamana foarte bine cu un istm care leaga Europa de
Africa, observa Conseil.
- Da, baiete, ii raspunsei eu, reciful inchide toata Strimtoarea Libiei; sondajele lui Smith au dovedit ca odinioara continentele erau unite intre Capul Boco si Capul Furina.
- Asa cred si eu, intari Conseil.
- Sa stii, adaugai eu, ca intre Gibraltar si Ceuta mai exista o bariera asemanatoare care, in timpurile geologice, inchidea in intregime Mediterana.
- Si daca vreo eruptie vulcanica va ridica intr-o buna zi aceste doua bariere
deasupra valurilor? intreba Conseil.
- Asa ceva nu se poate intimpla, dragul meu. Intre timp, Conseil se apucase sa
studieze linistit fundul ridicat al marii, pe care Nautilus, mergind cu viteza redusa, aproape ca il atingea.
Dupa ce trecu de ridicatura din strimtoarea Libiei, Nautilus isi relua viteza obisnuita in apele adinci. In noaptea de 16 spre 17 februarie am intrat in al doilea bazin mediteranean, a carui adincime maxima atinge trei mii de metri. Alunecind sub impulsul elicei pe planurile lui inclinate. Nautilus se scufunda pina la ultimele straturi ale marii.
Aici, in locul minunilor naturale, adincurile imi dezvaluira privelisti tulburatoare si groaznice. Strabateam regiunea cea mai bogata in naufragii din Mediterana. De pe coasta algeriana pina pe tarmurile Proventei, nenumarate nave s-au scufundat, nenumarate corabii au disparut! Mediterana nu-i decit un lac in comparatie cu Pacificul, dar e un lac cu toane, cu valuri schimbatoare, cind blajine si binevoitoare, cind furioase, framintate, rascolite de vinturi, sfarimind cele mai puternice corabii, cu lovituri dese de valuri.
Astfel, in timpul scurtei noastre plimbari la mari adincimi, am vazut zacind pe fund, napadite de corali sau numai invelite intr-o pojghita de rugina, ancore, tunuri, obuze, bucati de fier, brate de elice, parti de masini, cosuri sfarimate, cazane sparte, apoi schelete de corabii, unele drepte, altele rasturnate, plutind intre doua straturi de apa.
Corabiile acelea scufundate pierisera fie ciocnindu-se unele de altele, fie izbindu-se de vreo stinca de granit. Am vazut unele care cazusera drept in jos, cu catargele tepene, cu pinzele si funiile intarite de ape. Pareau ancorate intr-o uriasa rada straina, asteptind momentul plecarii. Cind Nautilus trecea printre ele, invaluindu-le in luminile sale electrice, corabiile pareau gata sa-l salute, ridicindu-si pavilioanele si trimitindu-ne numarul lor de ordine! Dar numai tacerea de moarte staruia prin acele meleaguri ale nenorocirii.
Pe masura ce ne apropiam de Gibraltar, fundul marii era tot mai plin de ramasite
infioratoare. Tarmurile Africii si ale Europei se string unul linga altul si, in spatiul strimt, ciocnirile sint foarte dese. Am vazut acolo o multime de carene de fier, ruini fantastice de vapoare, unele culcate, altele in picioare, ca niste animale uriase. Unul dintre ele, cu flancurile deschise, cu cosul strimb, cu roti din care nu mai ramasese decit scheletul, cu cirma atirnind numai de un lant de fier, cu inscriptia de pe pupa roasa de sarurile marine, avea o infatisare cumplita. Cite vieti distruse in naufragiu, cite victime inecate sub valuri! O mai fi supravietuit oare vreun marinar, ca sa povesteasca groaznica nenorocire, sau numai valurile singure au pastrat taina naufragiului?
Nu stiu de ce imi trecu prin gind ca vasul acesta ingropat in mare trebuie sa fie
Atlas, disparut fara urma de vreo 20 de ani si de care nu s-a mai auzit niciodata! Ce sinistra istorie s-ar putea scrie despre fundul Mediteranei, acest intins cimitir unde atitea bogatii s-au pierdut, unde atitea victime si-au gasit moartea! In tot acest timp, Nautilus, sprinten si nepasator, trecea in plina viteza prin mijlocul ruinelor. In ziua de 18 februarie, spre ora trei dimineata, ne aflam in fata Strimtorii Gibraltar.

 

Exista acolo doi curenti: unul superior, cunoscut de multa vreme, care aduce apele
oceanului in bazinul Mediteranei, si altul, un contra-curent, inferior, a carui existenta a fost dovedita de curind pe cale logica. In adevar, volumul apelor Mediteranei, care sporeste necontenit datorita valurilor Atlanticului si fluviilor pe care le primeste, ar trebui sa creasca an de an, dat fiind ca evaporatia nu e indestulatoare ca sa restabileasca echilibrul. Or, fiindca nu se intimpla asa, s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa existe un curent inferior, care prin strimtoarea Gibraltar varsa in Atlantic prisosul apelor Mediteranei.
Contracurentul acesta exista. De el s-a folosit Nautilus ca sa inainteze cu
repeziciune prin strimtoare. Am intrezarit o clipa minunatele ruine ale Templului lui Hercule, scufundat, dupa spusele lui Pliniu si Avienus, odata cu insula pe care fusese cladit, si citeva minute mai tirziu pluteam pe valurile Atlanticului.



20.000 de leghe sub mari - Capitolul 1
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 2
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 3
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 4
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 5
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 6
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 7
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 8
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 9
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 10
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 11
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 12
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 13
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 14
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 15
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 16
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 17
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 18
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 19
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 20
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 21
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 22
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 23
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 24
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 25
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 26
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 27
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 28
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 29
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 30
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 31
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 32
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 33
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 34
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 35
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 36
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 37
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 38
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 39
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 40
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 41
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 42
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 43
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 44
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 45
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 46
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 47


Aceasta pagina a fost accesata de 1870 ori.
{literal} {/literal}