20.000 de leghe sub mari - Capitolul 19

20.000 de leghe sub mari - Capitolul 19

de Jules Verne



Capitolul 19

VANIKORO

 



Spectacolul infiorator la care asistasem era numai inceputul seriei de catastrofe
marine pe care Nautilus avea sa le intilneasca in drum. De cind am intrat in marile mai umblate, am zarit adesea, plutind sub apa, schelete de vase putrezite si, in adincuri, pe fund, tunuri, ghiulele, ancore, lanturi si multe alte obiecte de fier roase de rugina.
Astfel, purtati inainte de Nautilus, pe care traiam ca si izolati, la 11 decembrie am ajuns in apropierea arhipelagului Pomotu, vechi grup de insule primejdioase pomenit de Bougainville, care se intinde pe o lungime de cinci sute de leghe de la est-sud-est la vest-nord-vest, intre 1330' si 2350' latitudine sudica si 12530' si 15130' longitudine vestica, de la insula Ducie pina la insula Lazaref. Arhipelagul Pomotu are o suprafata de trei sute saptezeci de leghe patrate si este format din vreo saizeci de grupuri de insule, printre care si grupul Gambier, caruia Franta i-a impus protectoratul sau. Insulele acestea de margean cresc incet, dar necontenit, si se vor uni intr-o zi datorita inmultirii
polipilor. Apoi, noua insula se va uni la rindul ei cu arhipelagurile vecine, formind al cincilea continent, care se va intinde de La Noua Zeelanda si Noua Caledonie pina la insulele Marchize. In ziua in care ii expuneam capitanului Nemo teoria aceasta, el imi raspunse rece:
- Pamintul ar avea nevoie de oameni noi, nu de continente noi! Intimplarea facuse
ca Nautilus sa ajunga tocmai in dreptul insulei Clermont-Tonnerre, una din cele mai curioase, din grupul care a fost descoperit in 1822 de capitanul Bell, comandantul vasului Minerva. Am putut astfel sa studiez sistemul madreporic caruia i se datoresc insulele din acest ocean. Madreporarii, care nu trebuie confundati cu margeanul, au un tesut invelit in calcar. Prefacerile structurii tesutului l-au facut pe ilustrul meu profesor M. Milne-Edwards sa-i claseze in cinci sectiuni. Vietatile mici care secreta scheletul traiesc cu miliardele in cite o casulie. Depunerile lor calcaroase devin roci, recife, insulite si insule. Ele formeaza cind un inel imprejurul unei lagune sau lac interior, care comunica prin citeva sparturi cu marea, cind o bariera asemanatoare acelor de pe coastele Noii Caledonii si de pe diferitele insule din arhipelagul Pomotu. In unele locuri, de pilda in insulele Reunion sau in insulele Mauriciu, madreporarii inalta recife care par incarcate de ciucuri, adevarate ziduri drepte si inalte, in preajma carora oceanul este foarte adinc. Inconjurind la o departare de numai citeva sute de metri malurile ripoase ale insulei Clermont-Tonnerre, am putut sa admir munca uriasa indeplinita de lucratorii aceia microscopici. Peretii insulei se datoresc mai cu seama unor madreporari care poarta numele de milepore, porite, astre si meandrine. Polipii acestia cresc mai ales in apele agitate de la suprafata marii, de aceea ei incep mai intii sa cladeasca partea de sus, care se adinceste apoi, incetul cu incetul, odata cu sfarimaturile secretiunilor pe care se reazema. Asa este eel putin teoria lui Darwin, care explica in felul acesta
formarea atolilor - teorie dupa mine superioara aceleia care pune la temelia
constructiilor madreporice virfuri de munti sau de vulcani cufundate la citeva picioare sub nivelul marii.
Am putut sa cercetez de foarte aproape zidurile acestea ciudate, caci linga ele
sondele aratau o adincime mai mare de trei sute de metri, iar farurile noastre electrice faceau sa scinteieze calcarul stralucitor. Intrebindu-ma de cit timp au avut nevoie barierele uriase din fata noastra ca sa se formeze, Conseil a ramas uimit cind i-am spus ca, dupa cercetarile savantilor, durata lor de crestere este de aproape trei milimetri si jumatate intr-un secol.
Cind Nautilus se reintoarse la suprafata oceanului, am cuprins cu privirea intreaga insula Clermont-Tonnerre, joasa si impadurita. Pe stincile ei madreporice au putut creste plantele numai datorita virtejurilor marine si furtunilor. Cindva, demult, citeva seminte aduse de uragan de pe paminturi invecinate cazura pe straturile calcaroase amestecate cu ramasitele descompuse ale pestilor si plantelor marine, din care s-a format humusul vegetal. O nuca de cocos, aruncata de valuri, ajunse pe noile tarmuri.
Saminta prinse radacini.
Crescind, arborele opri vaporii de apa. Astfel se nascu un piriu. Incetul cu incetul vegetatia se intinse. Citeva animale mici, viermi, insecte sosira pe trunchiuri smulse de vint din alte insule. Broastele testoase venira sa-si cloceasca aici ouale. Pasarile si-au facut cuib in arborii tineri. In chipul acesta, viata animala se dezvolta si, atras de verdeata Si rodnicie, aparu omul. Astfel s-au format aceste insule, opera uriasa a vietatilor microscopice.
Spre seara, insula Clermont-Tonnerre pieri in departare, si Nautilus isi schimba
vadit directia. Dupa ce atinse Tropicul Capricornului la o suta treizeci si cinci grade longitudine, vasul se indrepta spre vest-nord-vest, strabatind toata zona intertropicala.
Desi soarele verii isi revarsa cu darnicie razele, nu sufeream deloc de caldura, fiindca la treizeci sau patruzeci de metri sub apa temperatura nu se ridica la mai mult de zece sau douasprezece grade.

 

La 15 decembrie am lasat spre rasarit fermecatorul Arhipelag al Societatii si incintatoarea Tahiti, podoaba Pacificului. Dimineata zariram la citeva mile departare virfurile inalte ale acestei insule, in apele ei am pescuit pesti dintre cei mai buni pentru masa noastra: scrumbii, bonite, albicore si citeva varietati ale unui sarpe de mare numit murenophis.
Nautilus strabatuse noua mii sapte sute douazeci de mile, cind am ajuns intre
arhipelagul Tonga Tabu, unde au pierit echipajele vaselor Argo, Port-au-Prince si Duke-of-Portland, si Arhipelagul Navigatorilor, unde a fost ucis capitanul de Langle, prietenul lui La Perouse. Am trecut apoi pe linga arhipelagul Viti, unde salbaticii i-au macelarit pe matelotii de pe Union ca si pe capitanul Bureau din Nantes, comandantul vasului Aimable- Josephine.
Arhipelagul acesta, care se intinde pe o suta de leghe de la nord la sud si pe
nouazeci de la est la vest, este cuprins intre 6 si 2 latitudine sudica si 174 pina la 179 longitudine vestica. Printre numeroasele insule, insulite si stinci care il formeaza,
se numara si insulele Viti Levu, Vanua Levu si Kandubon.
Ele au fost descoperite in l643 de Tasman, in acelasi an in care Toricelli inventa
barometrul si Ludovic al XlV-lea se urea pe tron. Ramine sa va ginditi care dintre aceste trei fapte au fost mai folositoare umanitatii. Au venit apoi Cook, in 1714, d'Entrecasteaux, in 1793 si, in sfirsit, in 1827, Dumont d'Urville, care descurca tot haosul geografic al arhipelagului. Nautilus se apropie de Golful Wailea, unde s-au desfasurat grozavele aventuri ale capitanului Dillon, care a descoperit eel dintii taina naufragiului lui La Perouse.
Golful acesta, in care am pescuit de mai multe ori, ne-a dat foarte multe stridii din cele mai bune. Le-am mincat fara nici o socoteala, deschizindu-le chiar la masa, dupa cum ne invata Seneca. Stridiile faceau parte din specia cunoscuta sub numele de ostrea lamellosa, foarte obisnuita in Corsica. Bancul de stridii trebuie sa fi fost urias si fara indoiala ca, daca n-ar mai si pieri din ele, ar ajunge sa astupe golful, dat fiind ca o singura stridie face pina la doua milioane de oua.
Si daca mesterul Ned Land n-a patit nimic de data asta, dupa lacomia de care a dat
dovada, se datoreste faptului ca stridia e singura hrana care nu provoaca niciodata indigestii. Intr-adevar, este nevoie de eel putin saisprezece duzini de stridii ca sa avem cele trei sute cincisprezece grame de substante azotoase necesare hranei unui om.
La 25 decembrie, Nautilus naviga in mijlocul arhipelagului Noilor Hebride, pe care
Quiros le-a descoperit in 1606, pe care Bougainville le-a explorat in l768 si carora Cook le-a dat numele actual in 1773. Grupul acesta se compune mai cu seama din noua insule mari si se intinde pe o lungime de o suta douazeci de leghe, de la nord-nord-vest la sud-sud-est, intre 15 si 2 latitudine sudica si 164 si 168 longitudine. Am trecut pe aproape de insula Auru, care in lumina amiezii imi aparu ca o padure deasa si verde, dominata de un pise foarte inalt. In ziua aceea era Craciunul, si Ned Land regreta grozav "Christmas"-ul, sarbatoare de familie la care protestantii tin atit de mult.
Nu-l mai vazusem pe capitanul Nemo de vreo opt zile, cind, in dimineata zilei de 27, intra in salon, cu aerul unui om de care abia te-ai despartit.
Tocmai ma uitam pe planisfera, urmarind ruta lui Nautilus; capitanul se apropie si, punind degetul pe un punct al hartii, spuse numai atit:
- Vanikoro.
Era numele insulelor pe care naufragiasera vasele lui La Perouse. Am sarit in
picioare.
- Ne indreptam spre Vanikoro? il intrebai.
- Da, domnule profesor, raspunse capitanul.
- Si am sa pot vizita insulele acelea vestite, unde s-au sfarimat Boussole Si Astrolabe?
- Da, domnule profesor, daca asta va este dorinta.
- Cind ajungem la Vanikoro?
- Am si ajuns.


 

M-am urcat pe punte, urmat de capitanul Nemo, si am scrutat cu nesat orizontul.
Inspre nord-vest se ridicau din mare doua insule vulcanice, una mai mare si alta mai mica, inconjurate de un recif de corali, cu o circumferinta de patruzeci de mile. Aveam in fata insasi insula Vanikoro, careia Dumont d'Urville ii daduse numele de Insula Cautarii, Si ne gaseam exact in fata micului port Vanu, situat intre 164' latitudine sudica Si 16432" longitudine estica. Tarmurile pareau acoperite de verdeata, incepind de la plaja si pina aproape de inaltimile dinlauntrul insulei, deasupra carora se ridica muntele Kapogo, inalt de aproape noua sute cincizeci de metri.
Lasind in urma primele siruri de stinci. Nautilus patrunse printr-o trecatoare ingusta, ajungind acolo unde marea avea o adincime de cincizeci pina la saptezeci de metri. La umbra unor mangrove am zarit vreo doisprezece salbatici care priveau uimiti cum ne apropiem de ei. Forma lunguiata si neagra a lui Nautilus, inaintind pe apa, nu semana oare cu un cetaceu nemaivazut de care trebuiau sa se pazeasca?
Capitanul Nemo ma intreba ce stiu despre naufragiul lui La Perouse.
- Ceea ce stie toata lumea, capitane, ii raspunsei eu.
- Si puteti sa-mi spuneti si mie ce stie toata lumea? adauga el, pe un ton putin ironic.
- Cu placere.
I-am povestit ce stiam din ultima lucrare a luiDumont d'Urville, al carei rezumat il redau in cele ce urmeaza. In 1785, Ludovic al XVI-lea il trimise intr-o calatorie in jurul pamintului pe La Perouse impreuna cu secundul acestuia, capitanul de Langle. Ei se imbarcara pe navele Boussole si Astrolabe, care de atunci au disparut. In l79l, guvernul francez, nelinistit de soarta celor doua corvete, trimise in cautarea lor doua bastimente:
Recherche si Esperance. Acestea parasira portul Brest la 28 septembrie, sub comanda lui Bruni d'Entrecasteaux. Doua luni mai tirziu, comandantul vasului Albermale, un anume Bowen, anunta ca intilnise sfarimaturi de vase pe coasta Noii Georgii. Dar d'Entrecasteaux, nestiind nimic despre vestea adusa de Bowen, veste care dealtfel era destul de nesigura, se indrepta spre Insulele Amiralitatii pe care un raport al capitanului Hunter le arata ca fiind locul unde naufragiase La Perouse.
Cercetarile sale au fost zadarnice. Esperance si Recherche trecura chiar prin fata
insulei Vanikoro, fara a se opri, si pina la urma aceasta calatorie se dovedi a fi una din cele mai nenorocite, caci in ea isi pierdu viata d'Entrecasteaux, doi secunzi si mai multi marinari.
Mai tirziu, capitanul Dillon, un vechi navigator al Pacificului, a fost cel dintii care a gasit urme neindoielnice ale naufragiatilor.
La 15 mai 1824, nava sa Saint-Patrik trecu pe linga Tikopia, una dintre insulele
Noilor Hebride. Aici un marinar indian, ieSindu-i inainte intr-o piroga, ii vindu un miner de sabie din argint gravat. Indianul acela povestea printre altele ca mai inainte cu sase ani, in timpul unui popas la Vanikoro, vazuse doi europeni ale caror vase naufragiasera cu multi ani in urma pe stincile insulei.
Dillon, ghicind ca e vorba de vasele lui La Perouse a caror disparitie stirnise atita vilva, voi sa porneasca spre Vanikoro, unde, dupa spusele matelotului, se gaseau numeroase urme ale naufragiului. Dar vinturile si curentii il impiedicara.
Dillon se reintoarse la Calcutta. Aici reusi sa capete ajutorul Societatii asiatice si al Companiei Indiilor. I se dadu un vas numit La Recherche si, impreuna cu un agent francez, pleca la 23 ianuarie 1827. La 7 iulie 1827, La Recherche ajunse in fata insulei Vanikoro, in portul Vanu, in acelasi loc in care se gasea acum Nautilus.
Aici, Dillon culese numeroase ramasite ale naufragiului: unelte de fier, ancore,
bucati de scripeti, tunulete de bronz, o ghiulea, frinturi de instrumente astronomice si un clopot de bronz cu urmatoarea inscriptie: "Bazin m-a facut", marca turnatoriei Arsenalului din Brest, pe la 1785. Deci nu mai era cu putinta nici o indoiala.
Dillon ramase acolo din mai pina in octombrie, facind cercetari amanuntite. Apoi
parasi Vanikoro, se indrepta spre Noua Zeelanda, poposi in 7 aprilie l828 la Calcutta, de unde se intoarse in Franta, fiind primit cu simpatie de Carol al X-lea. In vremea asta, Dumont d'Urville, care nu stia nimic despre descoperirile lui Dillon, cauta prin alte parti locul naufragiului. si, intr-adevar, echipajul unei baleniere ii aduse vestea ca in miinile salbaticilor din Luisiada si din Noua Caledonie se gasesc niste medalii si o cruce de Saint-Louis.
 

 

Dumont d'Urville, conducind vasul Astrolabe, porni la drum si, la doua luni dupa
plecarea lui Dillon din Vanikoro, el ancora in fata lui Hobart-Town. Acolo lua cunostinta de rezultatele obtinute de Dillon si afla ca un oarecare James Hobbs, secund pe nava Union din Calcutta, oprindu-se pe o insula situata intre 8 18' latitudine sudica si 15630' longitudine estica, gasise la indigenii de pe acele meleaguri bare de fier si bucati de stofa rosie.
Dumont d'Urville, destul de nedumerit si nestiind daca trebuie sa dea crezare sau
nu vestilor anuntate de ziare, nu tocmai demne de incredere, se hotari totusi sa
porneasca pe urmele lui Dillon.
La 10 februarie 1828, Astrolabe sosi in fata insulei Tikopia, de unde isi lua drept calauza si interpret pe un dezertor stabilit in insula; se indrepta apoi spre Vanikoro, merse de-a lungul recifelor pina in ziua de l4 februarie si abia la 20 ale aceleiasi luni ancora in portul Vanu.
La 23 februarie, citiva ofiteri cercetara insula si gasira citeva ramasite neinsemnate.
BaStinasii se aratara rauvoitori; nu voiau sa spuna nimic si refuzau sa-i duca la locul naufragiului. Purtarea lor lasa sa se nasca banuieli ca ei ar fi ucis pe naufragiati. Acum, bastinasii pareau sa se teama de Dumont d'Urville, ca de unul venit sa-l razbune pe La Perouse si pe nefericitii sai tovarasi.
Totusi, la 26 februarie, indigenii, momiti cu daruri si intelegind ca nu aveau de ce se teme, il condusera pe Jacquinot, secundul vasului, la locul naufragiului.
Acolo, intre recifele Pacu si Vanu, zaceau imprastiate ancore, tunuri, bucati de fier si de plumb, infipte in calcar. salupa si baleniera lui Astrolabe se indreptara spre locul acela si, cu multa cazna, echipajul izbuti sa smulga o ancora grea de o mie opt sute de livre, un tun de fier, o bucata de plumb si doua tunuri mici de bronz. Intrebind pe indigeni, Dumont d'Urville afla ca La Perouse, dupa ce isi pierduse amindoua vasele in recifele insulei, isi construise un vas mai mic, cu care disparuse din nou... Unde? Nu se stia. Comandantul lui Astrolabe ridica, sub un tufis de manglieri, un monument de piatra in amintirea vestitului navigator si a tovarasilor lui. Era o piramida simpla, dreptunghiulara, cu piedestalul de margean, fara nici un fel de podoabe de fier care ar fi
putut sa trezeasca lacomia indigenilor.
Dupa aceea, Dumont d'Urville se pregati de plecare; dar intregul echipaj era bolnav de febra specifica, acestor tarmuri nesanatoase, imbolnavindu-se apoi si el, nu putu porni pina la 17 martie. In timpul acesta, guvernul francez, crezind ca Dumont d'Urville n-a aflat nimic despre descoperirea lui Dillon, trimise spre Vanikoro corveta Bayonnaise comandata de Legoarant de Tromelin, care se gasea atunci pe coasta vestica a Americii.
Vasul acosta in fata insulei Vanikoro la citeva luni dupa plecarea lui Astrolabe; nu descoperi nimic nou, dar constata ca salbaticii respectasera monumentul ridicat in amintirea lui La Pe rouse.
Iata, pe scurt, istoria pe care i-am povestit-o capitanului Nemo.
- Asadar, imi spuse el, nu se stie inca in ce parte a pierit al treilea vas, construit de naufragiatii de la Vanikoro?
- Nu se stie.
Capitanul Nemo nu raspunse nimic si-mi facu semn sa-l urmez in salon. Nautilus
cobori la citiva metri sub apa si obloanele se deschisera.
M-am apropiat in graba de geam si sub desisul de corali acoperit de fongii, sifonule, alcione si cariofilee, printre miliardele de pesti incintatori, julis, glyphisidoni, pompheride, seranizi, holocentri, am recunoscut unele resturi pe care dragele nu le putusera scoate: bucati de fier, farime de ancore, de tunuri, de ghiulele, o garnitura de scripete, o parte din prova, toate apartinind vaselor naufragiate .si pe care acum crescusera flori vii. In timp ce priveam epavele, capitanul imi povesti cu voce grava:
- Comandantul La Perouse a plecat la 7 decembrie l785 cu vasele Boussole si
Astrolabe. El s-a oprit mai intii in Golful Botany, a vizitat Arhipelagul Prietenilor, Noua Caledonie, s-a indreptat catre Santa Cruz si a poposit la Namuka, una din insulele arhipelagului Hapai. Apoi navele sale au ajuns la recifele inca necunoscute de la Vanikoro. Vasul Boussole, care mergea inainte, s-a lovit de coasta sudica. Astrolabe, voind sa-i vina in ajutor, pati acelasi lucru. Primul vas se sfarima indata. Al doilea, prins de nisipuri in bataia vintului, rezista citeva zile. Bastinasii ii primira destul de bine pe naufragiati, care se instalara in insula si isi construira un vas mai mic din resturile celorlalte doua vase mari. Citiva dintre marinari ramasera pentru totdeauna, de buna voie, la Vanikoro. Ceilalti, slabiti si bolnavi, plecara cu La Perouse. Ei se indreptara catre insulele Salomon unde isi gasira sfirsitul, pe coasta de apus a insulei celei mai mari din grup, intre Capurile Deception si Satisfaction.
- De unde stiti toate acestea? intrebai eu.
- Iata ce am gasit pe locul ultimului naufragiu!
Capitanul Nemo imi arata o cutie de tabla, roasa de apa sarata a marii, pe care se
afla sterna Frantei. O deschise si inauntru am vazut un teanc de hirtii ingalbenite, dar pe care se mai putea deslusi scrisul.
Erau chiar instructiunile ministrului marinei date comandantului La Perouse, cu
insemnari pe margini facute de mina lui Ludovic al XVI-lea!
- Frumoasa moarte pentru un marinar! spuse capitanul Nemo. Mormintul sau de
margean e atit de linistit, incit doresc din suflet ca eu si tovarasii mei sa avem aceeasi soarta!



20.000 de leghe sub mari - Capitolul 1
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 2
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 3
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 4
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 5
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 6
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 7
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 8
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 9
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 10
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 11
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 12
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 13
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 14
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 15
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 16
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 17
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 18
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 19
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 20
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 21
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 22
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 23
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 24
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 25
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 26
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 27
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 28
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 29
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 30
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 31
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 32
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 33
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 34
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 35
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 36
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 37
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 38
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 39
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 40
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 41
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 42
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 43
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 44
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 45
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 46
20.000 de leghe sub mari - Capitolul 47


Aceasta pagina a fost accesata de 1264 ori.
{literal} {/literal}