Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 9

de Jules Verne

PARTEA A DOUA






Trebuie sa devenim la situatia celor doi rusi pe care ghinionul ii scosese in calea familiei Cascabel. S-ar putea crede ca, recunoscatori de primirea ce li se facuse, Ortik si Kircev se intorsesera la ganduri mai bune. Nici vorba, insa! Mizerabilii aceia, care savarsisera atatea ticalosii cu banda lui Karnov, nu se gandeau decat la altele noi. Intentionau sa puna mana pe Belle-Roulotte si pe banii restituiti de Ciuciuk; apoi, patrunsi in Rusia in vesminte de saltimbanci, sa-si reinceapa viata nelegiuita. Dar, ca sa-si puna in aplicare planurile, trebuiau mai intai sa scape de camarazii de calatorie, de oamenii aceia minunati, carora le datorau libertatea. si aveau s-o faca fara nici o ezitare. Totusi, singuri nu si-ar fi putut duce planul la bun sflrsit. Acesta era motivul pentru care se indreptau spre una din trecatorile muntilor Ural, bantuita de raufacatori, vechii lor complici, unde puteau sa atraga de partea lor destui banditi incat sa poata ataca vehiculul. si cine i-ar fi banuit de acel marsav complot? Se prefaceau ca doresc sa fie de folos si nimeni nu avusese vreodata de ce sa se planga de ei. Daca nu inspirau simpatie, nu inspirau nici neincredere – exceptand-o pe Kayette, care avusese intotdeauna indoieli in privinta lor.
O clipa ii trecuse prin gand ca auzise vocea lui Kircev in noaptea cand fusese atacat domnul Serghei, la frontiera Alaskai. Dar cum sa fi crezut ca autorii crimei erau tocmai cei doi marinari gasiti la o mie doua sute de leghe departare, pe una din insulele arhipelagului Leahov? Asa ca, ramanand sa-i observe in continuare, Kayette avea grija sa nu-si tradeze banuielile acelea de necrezut. si-acum iata ce mai trebuie amintit: daca tanara indianca ii suspecta pe Ortik si pe Kircev, acestia gaseau si ei ciudata situatia domnului Serghei. Dupa ce fusese grav ranit pe frontiera teritoriului Alaska, familia Cascabel il ingrijise si-l dusese la Sitka. Pana aici totul era firesc. Odata vindecat, insa, de ce nu ramasese la Sitka? De ce mersese cu saltimbancii pana la Port Clarence? De ce ii insotea in traversarea Siberiei? Prezenta unui rus in trupa lor era cel putin ciudata. Drept urmare, intr-o zi Ortik ii spuse lui Kircev: "Nu cumva acest domn Serghei incearca sa se intoarca in Rusia la adapostul unor masuri de prevedere luate ca sa nu fie recunoscut? Poate ca de aici am putea trage foloase. Sa fim cu ochii in patru! si, fara sa banuiasca nimic, contele Narkin era spionat de Ortik, care spera sa-i descopere secretul. La 23 aprilie, iesind din tinutul iakutilor, se angajara pe teritoriul locuit de ostiaci. in drumul sau Belle-Roulotte intalnea uneori saniile acelea carora li se spunea ‘narke’. Erau trase de trei reni cu ajutorul unei simple curele ce se petrece pe sub pieptul animalelor, si conduse cu haturi legate de coarne. Puteau parcurge sapte-opt leghe fara ca atelajul sa aiba nevoie de odihna.



Nu trebuiau sa pretinda acelasi efort si de la renii care constituiau atelajul vehiculului. N-aveau de ce sa se planga de ei, caci le erau de mare folos. Iar cand domnul Serghei spuse intr-o zi ca poate nu era rau sa-i inlocuiasca de-acum cu niste cai, indata ce-si puteau face rost de ei, domnul Cascabel protesta: "Sa-i inlocuim? si de ce, ma rog? Renii astia n-or sa ne poata duce in Rusia? "Daca am merge numai prin nordul Rusiei, nu mi-as face nici o grija, raspunse domnul Serghei. Dar partea centrala a tarii e cu totul altceva. Aceste animale suporta foarte greu caldura, care le vlaguieste, incat nu mai sunt bune de nimic. De asta, pe la sfarsitul lunii aprilie, pot fi vazute numeroase cirezi de reni intorcandu-se in teritoriile nordice si mai ales pe platourile inalte din Ural, vesnic inzapezite. "Ei bine, domnule Serghei, vom hotari cand ajungem la frontiera. Drept sa-ti spun, insa, despartirea de atelajul asta ar insemna un mare sacrificiu. Ia gandeste-te ce impresie as face sosind la Perm in toiul targului, cu douazeci de reni inhamati la carul familiei Cascabel! Ce impresie si ce reclama! "Ar fi minunat, intr-adevar,” raspunse domnul Serghei, zambind.
"Un triumf! Un veritabil triumf! si, apropo de asta, ne-am inteles, nu-i asa, ca si contele Narkin face parte din trupa mea, iar la nevoie n-o sa se dea inapoi sa lucreze in fata publicului?” "Ne-am inteles.” "Atunci nu neglija lectiile de scamatorie, domnule Serghei. Crezand ca inveti pentru placerea dumitale, nici copiii si nici cei doi mateloti n-au sa se mire. stii ca ai ajuns deja destul de indemanatic? "Cum sa nu fiu, cu un profesor ca dumneata, prietene Cascabel? "imi cer iertare, domnule Serghei, dar te asigur ca ai inclinatii naturale deosebite! Cu un pic de exercitiu, devii un jongler de elita si sunt sigur ca ai face incasari mari. La 6 mai Belle-Roulotte sosea pe malul fluviului Enisei, la o suta de leghe de lacul Iej. Enisei este unul dintre principalele fluvii ale Siberiei si se varsa in Marea Arctica prin golful cu acelasi nume, situat pe paralela saptezeci. Nici urma de sloiuri pe apa aceea larga, la data respectiva. Un mare bac pentru vehicule si pasageri facea legatura intre cele doua maluri, iar caravana – material si personal – putu trece de partea cealalta dupa plata unei sume destul de piparate. incepea iarasi stepa, cu orizonturile ei nesfarsite. Calatorisera fara prea mari dificultati de cand Belle-Roulotte parasise gurile fluviului Lena. Uneori trebuiau sa ocoleasca paduri dese de pin si mesteacan, care mai alungau monotonia campiilor, dar pe unde n-ar fi putut trece. De fapt, tinutul era aproape pustiu. Strabateau leghe dupa leghe fara sa intalneasca vreun catun ori vreo casa. Densitatea populatiei din aceasta zona este foarte mica, iar districtul Berezovo – cel mai bogat – nu are decat cincisprezece mii de locuitori pe o suprafata de trei mii de kilometri, in schimb, si poate ca tocmai din acest motiv, vanatul misuna prin regiune. Domnul Serghei si Jean se consacrara vanatorii cu toata pasiunea lor, aprovizionand in acelasi timp camara doamnei Cascabel. De multe ori Ortik ii insotea, dand dovada de o remarcabila pricepere. Prin stepa alearga mii de iepuri, fara a mai aminti de prada inaripata, care zboara in stoluri nenumarate. Mai erau apoi elani, cerbi lopatari. reni salbatici, chiar si mistreti mari, animale foarte periculoase pe care, din prudenta, vanatorii se fereau sa le starneasca. Dintre pasari, intalneau rate si gaste salbatice, cufundari, sturzi, gainuse salbatice, berze, potarnichi albe. Puteai alege dupa placul inimii! Asa ca, atunci cand alicele loveau din intamplare vreun vanat mai putin comestibil, Cornelia il lasa in seama canilor, care il primeau fara nazuri. Cu aceasta abundenta de vanat, se intelege ca se manca bine, chiar prea bine. Treaba care-l obliga pe domnul Cascabel sa-si sfatuiasca artistii la cumpatare.



"Copii, aveti grija sa nu va ingrasati! spunea el mereu. Grasimea este moartea articulatiilor. Flagelul acrobatului! Mancati prea mult! Putina cumpatare, ce naiba! Sandre, mi se pare ca incepi sa faci burta. Ptiu! La varsta ta! Nu ti-e rusine? "Tata, iti promit... "Nu promite nimic! Am sa te masor in fiecare seara si, daca te prind ca ai burta, ti-o var inapoi in stomac! si Cuisoara la fel. Se ingrasa vazand cu ochii! "Eu, patroane? "Da, tu! Iar o paiata nu se cade sa fie grasa, mai ales cand o cheama Cuisoara. O sa te faci cat un butoi. "Daca nu cumva o sa ma fac cat un tar! raspunse Cuisoara, strangandu-si cureaua. Belle-Roulotte urma sa treaca in scurta vreme peste Taz, care isi varsa apele in golful cu acelasi nume, nu departe de punctul unde traseul intretaia cercul polar spre a intra in zona temperata. Asta arata cat de mult se deplasasera spre sud-vest de la plecarea din arhipelagul Leahov. Ajunsi aici, domnul Serghei, ascultat intotdeauna cu interes, socoti ca trebuie sa explice auditoriului sau ce anume era cercul polar, dincolo de care soarele nu se ridica niciodata, in timpul verii, la mai mult de douazeci si trei de grade deasupra orizontului. Avand de-acum unele notiuni de cosmografie, Jean intelese explicatia data de domnul Serghei. Domnul Cascabel, insa, nici daca tragea de toate arcurile inteligentei sale, nu putea sa priceapa ce era cercul polar. "Nu cunosc alte cercuri decat cele prin care trec calaretii si calaretele, spuse el. Dar, la urma urmei, nu-i un motiv sa nu-l udam pe asta! si cercul polar fu udat cu o sticla de rachiu, asa cum uda marinarii Ecuatorul, pe vasele care trec dintr-o emisfera in alta. Traversarea riului Taz se facu cu o oarecare dificultate. Nici un bac nu asigura legatura intre cele doua maluri si fura nevoiti sa caute un vad, ceea ce le rapi cateva ore. Cei doi rusi se dovedira extrem de zelosi si, de mai multe ori, intrara in apa pana la brau ca sa fereasca bolovanii din calea rotilor. Mult mai usor decurse traversarea din 16 mai, cand Belle-Roulotte avu de trecut ingustul riu Pur, care nu e nici rapid, nici adanc. La inceputul lui iunie, caldura deveni exagerata – lucru ce pare totusi normal in tinuturile aflate la o latitudine atat de mare. in a doua jumatate a lunii, termometrul inregistra valori cuprinse intre douazeci si cinci si treizeci de grade. Cum in stepa umbra lipsea cu desavarsire, domnul Serghei si camarazii sai suferira mult din pricina caldurii. Noaptea nu potolea deloc arsita zilei, caci in perioada aceea soarele abia daca se lasa sub orizontul campiilor nesfarsite. Dupa ce-l atinge aproape de nord, discul sau incins pana la alb se inalta iarasi ca sa-si reia cursa diurna.
"Ah, soarele asta blestemat,” spunea mereu Cornelia, stergandu-si fata de transpiratie. Ce cuptor! si macar de-ar fi asa iarna! "Daca ar fi asa iarna,” observa domnul Serghei, "atunci iarna ar deveni vara.” "Just,”aproba domnul Cascabel. "Dar ce mi se pare mie suparator e ca nu avem macar o bucata de gheata sa ne racorim, dupa ce luni intregi am avut cu mult mai multa decat ne trebuia.” "Ei, prietene Cascabel, daca am avea gheata, ar fi frig, iar daca ar fi frig... "N-ar fi cald! Iarasi foarte just.” "Numai sa nu fie ceva pe la mijloc, crezu de cuviinta sa adauge Cuisoara. "Din ce in ce mai just, aprecie domnul Cascabel. Totusi, e groaznic de cald, in ciuda caldurilor, vanatorii continuau sa vaneze. Atata doar ca o porneau dis-de-dimineata si naveau de ce sa regrete. Caci intr-o zi se intoarsera cu o prada frumoasa, cinstea revenindu-i in intregime lui Jean. intr-adevar, abia putusera cara animalul impuscat de el. Avea blana scurta si roscata in partea din fata, dupa ce in timpul iernii fusese cenusie. Pe spate purta o dunga galbena, asemeni unui catar. Coarnele sale lungi se curbau cu eleganta deasupra capului, semn ca era, in specia sa de rumegatoare, un mascul. "Ia te uita ce ren frumos,” exclama Sandre. "Vai, de ce-ai ucis un ren,” ii spuse Napoléone fratelui sau mai mare, pe un ton de repros. "Ca sa-l mancam, surioara!” "Dar mie imi plac atat de mult!” "Ei, daca-ti plac atata, atunci o sa te poti ospata in tihna, spuse Sandre. Ajunge pentru toata lumea. "Fii linistita, micuto! interveni domnul Serghei. Animalul asta nu-i ren. "Dar ce-i,” intreba Napoléone. "Un argal.” Domnul Serghei avea dreptate. Aceste animale, care traiesc iarna la munte si vara in campie, nu sunt, la drept vorbind, decat niste oi uriase. "Ei bine, Cornelia, de vreme ce-i berbec, sa ne faci cotlet la gratar,” propuse domnul Cascabel. Asa si facu. si, cum carnea de argal este foarte gustoasa, e foarte probabil ca in ziua aceea pana si burta lui César Cascabel sa se fi rotunjit cu ceva mai mult decat se cuvenea in meseria lui. incepand de acolo, Belle-Roulotte trebuia sa parcurga un traseu lung printr-un tinut aproape arid, ca sa ajunga la fluviul Obi.



Satele ostiacilor se rareau din ce in ce, si abia daca mai intalneai cate un grup de nomazi indreptandu-se spre regiunile din est. De altfel, domnul Serghei avea motivele sale sa aleaga partile mai putin populate ale districtului. Era mai bine sa evite Berezovo, oras important, situat nu departe de Obi. inconjurat de o minunata padure de cedri ce coboara in etaje de pe o colina abrupta, dominat de turnurile celor doua biserici, udat de Sosva cea brazdata necontenit de ambarcatiuni si nave comerciale, aceasta citadela cu doua sute de case este sediul unui targ foarte cautat, unde se, aduna produsele din Siberia septentrionala. Fara doar si poate, Belle-Roulotte ar fi starnit curiozitatea publica, iar politia ar fi luat ceva mai atent la cercetari familia Cascabel. Asa ca era mai intelept sa se ocoleasca Berezovo, ba chiar si districtul cu acest nume. Jandarmii sunt jandarmi, si e bine sa n-ai de-a face cu ei, mai ales atunci cand serviciul asta e indeplinit de cazaci. Dar Ortik si Kircev isi dadura foarte bine seama ca domnului Serghei nu-i convenea sa treaca prin Berezovo. Li se confirma astfel presupunerea ca rusul acela cauta sa patrunda clandestin in Rusia europeana. in a doua saptamana a lunii iunie itinerarul fu usor modificat, orientat spre nordul districtului Berezovo. Asta insemna, in fond, prelungirea traseului cu numai vreo zece leghe si, la 16 iunie caravana facu popas pe malul drept al unui mare fluviu, dupa ce coborase un timp de-a lungul sau. Era fluviul Obi. Belle-Roulotte strabatuse cam o suta optzeci de leghe din bazinul riului Pur, pana la locul popasului. Mai aveau vreo suta de leghe pana la frontierele Europei. Lantul muntilor Ural, inaltat intre aceste doua parti de lume, urma sa apara in scurta vreme la orizont.






Cesar Cascabel - Capitolul 1
Cesar Cascabel - Capitolul 2
Cesar Cascabel - Capitolul 3
Cesar Cascabel - Capitolul 4
Cesar Cascabel - Capitolul 5
Cesar Cascabel - Capitolul 6
Cesar Cascabel - Capitolul 7
Cesar Cascabel - Capitolul 8
Cesar Cascabel - Capitolul 9
Cesar Cascabel - Capitolul 10
Cesar Cascabel - Capitolul 11
Cesar Cascabel - Capitolul 12
Cesar Cascabel - Capitolul 13
Cesar Cascabel - Capitolul 14
Cesar Cascabel - Capitolul 15
Cesar Cascabel - Capitolul 16
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 1
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 2
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 3
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 4
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 5
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 6
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 7
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 8
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 9
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 10
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 11
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 12
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 13
Cesar Cascabel - Partea a doua - Capitolul 14
Cesar Cascabel - Epilog


Aceasta pagina a fost accesata de 1741 ori.