800 de leghe pe Amazon - Sovaieli

800 de leghe pe Amazon - Sovaieli

de Jules Verne


Manoel o iubea pe sora prietenului sau Benito si tinara ii impartasea dragostea. Amindoi avusesera posibilitatea sa se cunoasca: erau cu adevarat demni unul de celalalt. Cind si-a dat seama de simtamintele pe care le nutreste pentru Minha, Manoel s-a destainuit in primul rind lui Benito.
— Prietene Manoel, i-a raspuns degraba entuziastul tinar, bine faci ca vrei sa te casatoresti cu sora mea! Lasa-ma pe mine sa intru in actiune! Voi incepe prin a
vorbi despre asta mamei si cred ca-ti pot fagadui ca incuviintarea ei nu se va face mult asteptata.
O jumatate de ora mai tirziu isi si indeplinise fagaduiala. Benito nu i-a spus mamei sale nimic nou: buna Yaquita citise in sufletul celor doi tineri chiar inaintea lor insisi. Dupa zece minute, Benito se afla in fata Minhai. Trebuie sa recunoastem ca nici cu ea n-a fost nevoie de prea multa putere de convingere, inca de la primele
cuvinte, capul dragalasei fete se pleca pe umarul fratelui sau si-i scapa aceasta marturisire, pornita din inima: «Ce fericita sint!» Raspunsul venea inaintea intrebarii; era limpede. Benito nici nu ceru mai mult.
In privinta consimtamintului lui Joam Garral, nu incapea nici o indoiala. Dar daca Yaquita si copiii sai nu-i vorbira imediat de aceasta casatorie, este pentru ca
voiau sa discute totodata cu el si o problema mai greu de rezolvat: locul unde va avea loc nunta.
Intr-adevar, unde? in coliba aceea saracacioasa din sat care folosea drept biserica? De ce nu? Doar tot acolo primisera si Joam si Yaquita binecuvintarea parintelui Passanha, preotul din Iquitos. Pe vremea aceea, ca si acum, actul civil se confunda in Brazilia cu cel religios si era de ajuns ca registrele misiunii sa consemneze valabilitatea unei situatii pe care nici un ofiter al starii civile nu fusese insarcinat s-o stabileasca.
Cu siguranta ca dorinta lui Joam Garral va fi ca ceremonia sa aiba loc in satul Iquitos, cu mare pompa, si cu participarea intregului personal al fazendei; dar,
daca gindea astfel, avea sa intimpine o serioasa impotrivire.
— Manoel, ii spusese fata logodnicului sau, daca ar fi dupa mine, nu aici ne-am casatori, ci la Para. Doamna Valdez este suferinda, ea nu va putea veni la Iquitos si n-as vrea sa-i devin fiica fara s-o cunosc si fara sa ma cunoasca. in privinta asta gindim la fel si eu, si mama. De aceea am dori sa-i convingem pe tata sa ne duca la Belem, linga cea al carei camin va fi in curind si al meu! Esti de acord cu noi?
La aceasta propunere, Manoel raspunse stringind cu caldura mina fetei. si el dorea din tot sufletul ca mama lui sa fie de fata la oficierea casatoriei. Benito aprobase fara nici o rezerva acest plan si nu le mai raminea decit sa capete incuviintarea lui Joam Garral.
Astfel ca, daca cei doi tineri plecasera in ziua aceea sa vineze prin padure, o facusera pentru a-i da prilej Yaquitei sa ramina singura cu sotul ei.
Era dupa-amiaza si se aflau amindoi in salonul cei mare al locuintei. Joam, care se intorsese de curind acasa, statea intins pe o canapea din fire de bambus impletite, cind Yaquita veni, putin emotionata, sa se aseze linga el. Nu-i era greu sa-i dezvaluie lui Joam sentimentele lui Manoel pentru fiica sa.
Fericirea Minhai incapea pe miini bune prin casatoria aceasta, iar Joam va fi bucuros sa-si deschida bratele acestui nou fiu, caruia ii cunostea si ii pretuia calitatile. Dar Yaquita presimtea ca va fi o mare problema sa-l convinga pe sotul ei sa paraseasca fazenda.
Intr-adevar, din tineretea lui, de cind ajunsese pe aceste meleaguri. Joam Garral nu lipsise nici macar o singura zi. Desi Amazonul, cu apele lui purtate lin spre rasarit, te imbia sa-i urmezi cursul, desi Joam expedia in fiecare an plute de lemne la Manao, la Belem, pe tarmul Parei, desi il vazuse in fiecare an pe Benito plecind la scoala la sfirsitul vacantelor, parea ca niciodata nu-i trecuse prin minte sa-l insoteasca.
Fermierul livra pe loc produsele fermei, ale padurilor sau ale ogoarelor. S-ar fi spus ca nu dorea sa depaseasca nici cu privirea, nici cu gindul orizontul acestui
paradis in care-si concentrase intreaga viata.
Daca vreme de douazeci si cinci de ani Joam Garral nu trecuse granita braziliana, se intelege ca nici sotia si fiica lui nu pusesera piciorul pe pamintul brazilian. si totusi, ardeau de dorinta de a cunoaste putin aceasta tara frumoasa despre care Benito le vorbea adesea! De doua sau trei ori, Yaquita incercase sa-si induplece sotul. Dar observase ca gindul de a parasi fazenda, fie chiar numai pentru citeva saptamini, ii umbrea fruntea de o tristete si mai mare. Privirea lui se innoura si, cu o blinda dojana in glas, ii spunea:
— De ce sa ne parasim casa? Nu sintem fericiti aici?
In fata acestui barbat, a carui bunatate si nestirbita duiosie o faceau atit de fericita, Yaquita nu mai indraznea sa staruie.
Totusi, acum avea o pricina foarte intemeiata. Casatoria fetei era un prilej de la sine inteles pentru o calatorie la Belem, unde Minha urma sa ramina impreuna cu sotul ei.
O va intilni acolo pe mama lui Manoel Valdez si se va deprinde s-o iubeasca.
Cum ar fi putut Joam Garral sa se impotriveasca unei intentii atit de firesti? Pe de alta parte, cum sa nu-i inteleaga si ei dorinta de a o cunoaste pe cea care va fi a
doua mama a copilei sale, si cum sa nu i-o impartaseasca?
Yaquita lua mina sotului sau si, cu glasul ei mingiietor, care sunase toata viata ca o muzica in urechile acestui neobosit truditor, spuse:
— Joam, as vrea sa-ti vorbesc despre un lucru a carui realizare o dorim atit de mult eu si copiii nostri si care de buna seama ca te va bucura si pe tine.
— Despre ce-i vorba, Yaquita ?
— Manoel o iubeste pe fiica noastra, ea ii impartaseste dragostea, astfel ca impreuna isi vor gasi fericirea...
La primele cuvinte ale Yaquitei, Joam Garral sari in picioare, fara sa-si fi putut stapini aceasta miscare instinctiva. Apoi isi pleca fruntea, de parca ar fi vrut sa ocoleasca privirea sotiei sale.
— Ce-i cu tine, Joam? intreba ea.
— Minha.. sa se casatoreasca?... sopti Joam.
— Oare'ai ceva impotriva acestei casatorii, dragul meu? continua Yaquita cu inima slrinsa. N-ai bagal de seama de atita vreme sentimentele lui Manoel pentru fiica noastra?
— Da!... si inca de un an de zile!...
Apoi Joam se aseza din nou, fara sa-si duca gindul pina la capat. Cu un efort de vointa izbutise sa se stapineasca. Senzatia inexplicabila pe care o avusese o
clipa se risipise. incetul cu incetul, isi ridica ochii, se uita la Yaquita si ramase ginditor, privind-o. Yaquita ii lua mina.
— Draga Joam, spuse ea, m-am inselat oare? Nu te-ai gindit si tu ca va veni ziua acestei casatorii si ca ea va asigura fiicei noastre un viitor fericit?
— Ba da!... raspunse Joam. Desigur!... Totusi, Yaquita... casatoria asta...casatoria asta pe care toti o incuviintam... cind crezi c-o sa se faca?... in curind?
— Se va face atunci cind vei hotari tu, Joam.
— Si va avea loc aici... la Iquitos?
Aceasta intrebare ii dadea Yaquitei prilejul sa aduca in discutie cealalta problema ce-i sta pe suflet. Avu totusi o sovaiala, lesne de inteles.
— Joam, spuse ea dupa o clipa de tacere, asculta, te rog, ce vreau sa-ti spun! in privinta celebrarii acestei casatorii am sa-ti fac o propunere cu care nadajduiesc sa fii de acord. in douazeci de ani te-am rugat de doua-trei ori sa ne duci, pe mine si pe fiica mea, pina in tinutul Amazonului de Jos si al Parei, pe care nu le-am vizitat niciodata. Grijile fazendei, lucrarile care te sileau sa fii mereu prezent aici nu ti-au dat ragaz sa ne indeplinesti dorinta. Lipsa ta, chiar numai pentru citeva zile, ar fi putut sa dauneze afacerilor. Acum insa, ele sint mai infloritoare decit am visat vreodata, si chiar daca n-a sosit inca vremea sa te retragi, poti cel putin sa-ti intrerupi pentru citeva saptamini munca.
Joam Garral nu raspunse; dar Yaquita ii simti mina frematind intr-a sa, ca sub impulsul unui gind dureros. Cu toate acestea, un zimbet abia schitat i se ivi pe buze; era ca un indemn nerostit catre sotia sa de a ispravi ceea ce avea de spus.
— Joam, iata un prilej cu care nu ne vom mai intilni pina la sfirsitul vietii. Minha se va casatori si se va statornici departe de noi, ne va parasi! Va fi prima durere pe care ne-o va pricinui si mi se stringe inima cind ma gindesc la despartirea aceasta atit de apropiata! Ei bine, as fi foarte multumita s-o pot insoti pina la Belem! Dealtfel, nu ti se pare firesc sa o cunoastem si noi pe mama sotului sau, cea care ma va inlocui pe linga ea, careia i-o vom incredinta? Mai adaug ca Minha n-ar vrea s-o mihneasca pe doamna Valdez, casatorindu-se departe de ea. Daca ar fi trait mama ta, cind ne-am casatorit noi. n-ai fi dorit si tu ca ceremonia sa se faca in prezenta ei ?
La cuvintele Yaquitei, Joam Garral avu din nou o tresarire pe care nu si-o putu stapini.
— Ah, dragul meu, continua Yaquita, cit de mult mi-ar placea sa vad Brazilia impreuna cu tine, cu Minha, cu cei doi fii ai nostri, Benito si Manoel, sa coborim
pe fluviul acesta minunat pina la ultimele provincii pe care le strabate! Cred ca acolo despartirea mi s-ar parea mai putin sfisietoare, as putea sa-mi revad in gind
copila in locuinta unde o asteapta cea de a doua mama a ei! N-ar trebui s-o caut in necunoscut! M-as simti mai putin instrainata de viata ei!
Joam ramase cu ochii atintiti spre, sotia sa — o privi indelung, fara sa-i raspunda nimic deocamdata.
Ce se petrecea in mintea lui ? De ce aceasta sovaiala cind era vorba sa satisfaca o dorinta atit de fireasca, sa spuna un «da» ce parea ca le va face atita placere
tuturor alor sai? Grijile afacerilor nu mai puteau constitui un motiv intemeiat! O lipsa de citeva saptamini nu le-ar fi daunat in nici un fel! Administratorul sau ar fi
putut sa-l inlocuiasca foarte bine la ferma! Cu toate acestea continua sa sovaie! Yaquita lua miinile sotului intr-ale sale si le strinse cu caldura.
— Scumpe Joam, zise ea, te rog sa nu vezi in ceea ce-ti cer un simplu capriciu. Nu! Am chibzuit mult la propunerea ce ti-am facut si mi-ai indeplini cea mai fierbinte dorinta daca ai incuviinta-o. Copiii sint la curent cu rugamintea pe care ti-o fac acum. Minha, Benito, Manoel iti cer aceasta bucurie — sa-i insotim noi! Mai adaug ca ne-ar placea mai mult sa celebram cununia la Belem decit la Iquitos. Pentru fiica noastra, pentru stabilirea ei acolo, pentru pozitia pe care o va ocupa la Belem va fi foarte folositor sa fie vazuta sosind impreuna cu ai sai si va parea mai putin straina in orasul acesta unde va trebui sa-si petreaca cea mai mare parte din viata!
Joam Garral statea sprijinit in coate. isi ascunse o clipa fata in miini, de parca ar fi simtit nevoia sa se reculeaga inainte de a raspunde. Era limpede ca sovaia
impotriva vointei lui, ca-l stapinea o emotie de care sotia sa isi dadea seama, fara s-o poata intelege, indaratul acestei frunti ginditoare se dadea o lupta ascunsa. Pe
Yaquita o cuprinse ingrijorarea si-i paru parca rau ca atinsese acest subiect. In orice caz, se va supune hotaririi pe care o va lua Joam. Daca aceasta placere il
costa atit de mult, va sti sa-si inabuse dorintele; nu-i va mai cere niciodata sa paraseasca fazenda; niciodata nu va cauta sa afle pricina acestei impotriviri de
neinteles.
Se scursera citeva minute. Joam Garral se ridicase. Fara sa se intoarca, se duse pina la usa. Ajuns acolo, paru ca arunca o ultima privire naturii incintatoare, acestui colt de lume in care-si inchisese vreme de douazeci de ani toata fericirea vietii.
Apoi se intoarse incet catre sotia sa. Chipul lui avea o expresie noua, aceea a omului care a luat o hotarire suprema, care a incetat sa mai sovaie.
— Ai dreptate! ii spuse el Yaquitei. Trebuie sa facem calatoria asta! Cind vrei sa plecam?
— Ah, Joam, dragul meu Joam! striga Yaquita bucuroasa. iti multumesc pentru mine!... iti multumesc pentru ei!
In vreme ce sotul ei o stringea la piept, lacrimi de fericire ii umpleau ochii. In clipa aceea, de afara, de la intrarea cladirii, se auzira glasuri vesele.
Curind se ivira in prag Manoel si Benito, aproape in acelasi timp cu Minha, care tocmai iesise din camera ei.
— Copii, tatal vostru e de acord! striga Yaquita. Plecam cu totii la Belem!
Fara sa spuna un cuvint, cu chipul grav, Joam Garral primi mingiierile fiului si sarutarile fiicei sale.
— Tata, la ce data vrei sa aiba loc nunta? intreba Benito.
—- Data?... raspunse Joam. Data?... O sa mai vedem noi! O s-o hotarim la Belem!
— Cit sint de fericita! Cit sint de fericita! repeta Minha, la fel ca atunci cind aflase ca Manoel o cere in casatorie. Vom vedea deci Amazonul, in toata maretia lui, de-a lungul intregului sau curs prin meleagurile braziliene! Ah, tata, iti multumesc din inima!
Si fata, a carei inchipuire prinsese aripi, le spuse fratelui sau si lui Manoel:
— Haideti in biblioteca! Sa luam toate cartile si toate hartile ce ne-ar putea da lamuriri despre regiunile acestea incintatoare! Nu trebuie sa mergem orbeste! Vreau sa vad si sa aflu totul despre acest rege al fluviilor de pe pamint.
 
 




800 de leghe pe Amazon - Vanatorul de sclavi

800 de leghe pe Amazon - Hot si pagubas
800 de leghe pe Amazon - Familia Garral
800 de leghe pe Amazon - Sovaieli
800 de leghe pe Amazon - Amazonul
800 de leghe pe Amazon - O padure intreaga culcata la pamint
800 de leghe pe Amazon - Pe firul unei liane
800 de leghe pe Amazon - Jangada
800 de leghe pe Amazon - In seara de 5 iunie
800 de leghe pe Amazon - De la Iquitos la Pevas
800 de leghe pe Amazon - De la Pevas la frontiera
800 de leghe pe Amazon - Fragoso la lucru
800 de leghe pe Amazon - Torres
800 de leghe pe Amazon - Coborind mai departe
800 de leghe pe Amazon - La vale, mereu la vale
800 de leghe pe Amazon - Ega
800 de leghe pe Amazon - Un atac
800 de leghe pe Amazon - Prinzul de sosire
800 de leghe pe Amazon - Poveste veche
800 de leghe pe Amazon - Intre cei doi barbati
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Manao
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele clipe
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O intoarcere in trecut
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi morale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Dovezi materiale
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima lovitura
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Primele cercetari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Cercetarile continua
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - O lovitura de tun
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ce se afla in cutie
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Documentul
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - In care e vorba despre cifre
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - La voia intamplarii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultimele stradanii
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Se iau hotarari
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Ultima noapte
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Fragoso
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Crima din Tijuco
800 de leghe pe Amazon - Partea a doua - Amazonul de jos


Aceasta pagina a fost accesata de 1717 ori.
{literal} {/literal}